Când arta se inspiră din actualitate

Cea de-a şasea ediţie a Bienalei de Artă Contemporană de la Berlin va pune la dispoziţia publicului, până la 8 august, lucrările reprezentative a 46 de artişti contemporani. Bienala de la Berlin, intitulată „Was draussen wartet” („Ce se-ntâmplă acolo, afară”), cuprinde o serie de expoziţii de artă contemporană, inspirată din realitate, ce se vor desfăşura în mai multe spaţii din capitala germană.

Evenimentul, organizat de curatorul Kathrin Rhomberg, propune o nouă viziune asupra relaţiei dintre artă şi real, o explorare a fenomenului artistic văzut ca reflectare a vieţii. Expoziţiile vorbesc despre o lume puternic politizată, dominată de injustiţie, teamă, lupte, sărăcie, acestea materializând frânturi de viaţă din diferite colţuri ale lumii.

De la disputa privind sursele de petrol în Nigeria şi până la Tel Aviv sau luptele din Kosovo, bienala captează toate manifestările vieţii ca experienţă traumatizantă şi captivantă în acelaşi timp. Artiştii invitaţi iau parte la diferite proiecte şi workshopuri, cu scopul de a facilita comunicarea cu publicul, de a-l apropia de universul artistic.

Trupul uman, obiect de artă

Michael Schmidt este artistul care a deschis, prin fotografiile sale, ediţia din acest an a Bienalei. Imaginile surprinse de Schmidt prezintă oameni şi părţi din trupurile lor, exploatând contururile, liniile fine şi imperfecţiunile care scapă privirii obişnuite. Prin obiectivul lui Schmidt, corpul uman capătă conotaţii surprinzătoare, devine un sanctuar neexplorat, în care toate aspectele fiziologice comune sunt sursă de mister, de poezie. Mâinile, degetele, chipurile sunt izolate de întreg pentru a-şi spune povestea, pentru a dezvălui miracolul creator de dincolo de evidenţă.

Ion Grigorescu (n. 1945), pictor, desenator şi eseist român, reprezentant al experimentalismului românesc din anii '60-'70, va participa la bienală cu lucrările video „Sleep", „Oedip", „The Wanderer", fotografia „Topbottom" şi unul dintre jurnalele sale. Discursul artistic al lui Grigorescu, orientat împotriva sistemului comunist, dar şi a societăţii consumiste, abordează teme ca sexualitatea, corpul uman, politicul omniprezent.

Suprapunerile de imagini delirante, locurile întunecate şi corpurile distorsionate, dezgolite de orice aparenţă, asigură o incursiune în universal personal al fiinţei primare. După căderea comunismului, Grigorescu a fost recunoscut ca artist inovator, de talie internaţională şi i-au fost organizate nenumărate expoziţii atât în ţară, cât şi în străinătate.

Petrit Halilaj, un artist kosovar de 24 de ani, care va fi şi el prezent la Berlin, înlătură barierele dintre real şi creaţia artistică prin construirea unei replici a casei sale din Kosovo, care se confundă cu originalul până în cele mai mici amănunte. John Smith, un alt artist care va expune la Bienală, re-creează realitatea prin intermediul unor filme inspirate din lucrurile şi întâmplările simple, fireşti, adesea petrecute în imediata apropiere a casei sale. Creaţiile sale video, şocante prin realismul exacerbat, se bazează pe supradimensionarea detaliului, pentru a atrage atenţia că monotonia cotidianuui umbreşte complexităţile existenţei. Acestea valorizează simbolismului ascuns al lucrurilor aparent banale, cum ar fi o toaletă sau un tavan plin de mucegai.

Arta, ca o luptă

Printre lucrările care vor fi prezentate în cadrul evenimentului se numără şi documentarul lui Mark Boulos, un portret în mişcare, menit să contureze neputinţa şi drama unor oameni ce nu-şi pot apăra drepturile. Pe două ecrane puse faţă în faţă, un grup de disidenţi din Nigeria se întreabă în zadar de ce resursele de petrol ale ţării sunt utilizate pentru ca o multinaţională ca Shell Oil să prospere, în timp ce mii de oameni suferă de malnutriţie. În acelaşi timp, în imagini apar şi brokerii, cei care profită de pe urma petrolului, desfăşurându-şi activităţile zilnice în mod normal, surzi la strigătul disperat al nigerienilor.

La „Alte Nationalgalerie", celebrul istoric de artă Michael Fried prezintă secţiunea „Realism Extrem", care înglobează schiţe şi picturi aparţinându-i lui Adolph Menzel, pictor din secolul al XIX-lea. Desenele, decupaje în miniatură ale realului, descriu aproape orice, de la paturi dezordonate şi biciclete, până la cadavre de soldaţi. Adolph Menzel trece dincolo de copierea realităţii, el o impregnează cu pasiune şi începe să o modeleze, să o fragmenteze, pentru a o potrivi unor sensuri mai profunde.

Info

Ce: Bienala de Artă Contemporană
Când: până la 8 august
Unde: Berlin