Chiar ne ajută gândirea pozitivă să ne simţim mai bine ?

În cartea „Antidotul: Fericirea pentru persoanele care nu suportă gândirea pozitivă“, jurnalistul de origine britanică Oliver Burkeman a analizat conceptul atitudinii optimiste şi s-a întrebat cât de eficient este acest curent.

Iată câteva dintre concluziile sale:

1. Efortul de a atinge fericirea este tocmai acel lucru care ne face nefericiţi.

2. Vizualizarea obiectivelor propuse nu pare să ne ajute să le atingem.

3. Cercetările spun despre cărţile de auto-motivare că nu ajută deloc. Iar acei guru care fac anumite afirmaţii pentru auto-motivare nu sunt susţinuţi de cercetări de renume. De fapt, cele mai „fericite“ ţări nu sunt cele în care astfel de cărţi se vând cel mai bine.

4. De cele mai multe ori, eforturile noastre constante de a elimina şi de a evita negativismul, starea de insecuritate, de incertitudine, de eşec sau de tristeţe, este cauza pentru care nu ne simţim în siguranţă, dar suntem anxioşi, nesiguri sau nefericiţi.

5. Calea autentică spre fericire necesită contemplarea la problemele din viaţă, precum şi o examinare şi o acceptare a misterelor profunde şi a incertitudinilor din viaţă.

6. Afirmaţiile pe care trebuie să ţi le spui, cum ar fi „Sunt o persoană minunată“ sau „În fiecare zi, în orice fel, devin din ce în ce mai bun“ nu sunt simple exerciţii. Dimpotrivă, cercetările au arătat că aceste afirmaţii pot duce la o stimă de sine mai scăzută şi a te simţi mai puţin amabil.

7. Revărsarea sentimentului de furie nu ne scapă de ea.

8. Persoanele suferinde, care depun eforturi pentru a evita amărăciunea trec prin cea mai lungă perioadă de recuperare după pierderea suferită.

9. În general, această obsesie privind gândirea pozitivă şi motivaţională îi face pe oameni să se simtă şi mai rău, mai puţin motivaţi şi mai puţin productivi.

10. În SUA, mesajul că „toate lucrurile sunt posibile printr-un efort“ a dus la crize politice şi economice.

„Chiar dacă aceste descoperiri par deprimante, pentru mine au fost reconfortante. Exact ca atunci când un prieten vine şi îţi spune adevărul după atâta timp în care ai înghiţit gogoşi cu privire la o anumită problemă. Atunci când afli adevărul, sufletul oftează liniştit şi ştim că prin conştientizarea problemei o putem rezolva“, a scris avocatul şi mediatorul Alison Patton, pe blogul ei din „Huffington Post“.

Mesajul lui Burkeman nu este că optimismul reprezintă o idee rea. „Optimismul este minunat, obiectivele pot fi, uneori utile, chiar şi gândirea pozitivă are beneficiile ei. Problema este că ne-am dezvoltat obiceiul de a supraevalua pozitivismul şi ne-am subevaluat negativismul.“

Această afirmaţie, spune Alison Patton, o face să se gândească la divorţ, care, în America, este înconjurat de o atitudine de gândire pozitivă. Fie că e vorba de prieteni bine intenţionaţi sau de familie, conversaţiile încep cu aceleaşi pălăvrăgeli despre poveşti motivaţionale şi despre instrumente de auto-motivare, totul pentru a te face iarăşi fericit.

„Acesta este, cu siguranţă, un moment în care sfaturile sunt folositoare, dar nu mă pot abţine să nu mă întreb dacă această atitudine pozitivă de după divorţ nu cumva împiedică amărăciunea şi dacă nu duce la anxietate, aşa cum Burkeman a demonstrat că toate aceste mesaje optimiste duc, de fapt, la mai puţină fericire şi la mai puţină productivitate“, mai spune Alison.

La urma urmei, o gândire pozitivă în timpul unui divorţ creează o presiune imensă. Ţi se spune să treci peste, să uiţi, să laşi de la tine, să treci mai departe, să gândeşti pozitiv, să priveşti partea plină a paharului, să te reinventezi, să fii motivat, să faci lucruri care ţi-ar stimula respectul de sine, să-ţi faci liste care să-ţi organizeze viaţa de după divorţ, să te concentrezi pe a produce mai mulţi bani, să-ţi găseşti alt partener şi aşa mai departe. Sunt cam multe lucruri la care să te gândeşti atunci când ai inima frântă şi viaţa ta cotidiană este cu susul în jos, remarcă avocata.

Sfatul ei este ca 2013 să fie un an al compasiunii pentru sine şi pentru toţi cei din jur, în timp ce putem contempla la toate incertitudinile vieţii şi uita de cărţile auto-motivaţionale.