Centrul Capitalei - plin de "imobile - pericol public"

In cele 122 de blocuri cu bulina rosie sunt deschise multe magazine, restaurante, cinematografe si alte spatii publice

In ritmul de lucru actual, consolidarea sutelor de blocuri cu structura fragila, amenintate de spectrul prabusirii, in cazul producerii unui cutremur cu magnitudinea celui din 1977, este un proces care se va incheia in circa o suta de ani. Or, specialistii dau ca foarte probabila producerea unui seism major in urmatorii 5 ani. Pana in prezent, au fost consolidate 3 blocuri din Bucuresti si unul din Targu Mures. Se lucreaza la alte 10 blocuri - 7 din Capitala si 3 din provincie (Braila, Roman si Suceava). Insa, e foarte posibil ca finalizarea lucrarilor respective sa treneze, cata vreme resursele financiare necesare, alocate prin Legea Bugetului de Stat reprezinta abia jumatate din necesar. Pe de alta parte, autoritatile se confrunta, adeseori, si cu lipsa de cooperare a proprietarilor din blocurile care necesita consolidare, in ciuda facilitatilor fiscale oferite: restituirea sumelor necesare, platite initial de stat, in rate lunare egale, fara dobanda, pe o perioada de pana la 25 de ani de la finalizarea lucrarilor; scutirea de la plata ratelor, in cazul proprietarilor al caror venit lunar net pe membru de familie este sub salariul mediu net pe economie (aproximativ 5 milioane de lei, in prezent). Din aceasta cauza, legislatia a fost modificata anul trecut. Astfel, pentru ca o asociatie de proprietari sa adopte cererea (adresata primariei) de finantare, de la bugetul de stat, a lucrarilor de consolidare, este necesar acordul majoritatii proprietarilor, si nu a tuturor proprietarilor. In plus, atributiile primarilor au fost completate, astfel incat acestia sa poata actiona in Justitie, in procedura de urgenta si cu scutirea taxei de timbru, proprietarii care obstructioneaza activitatile de consolidare. Numai in Bucuresti exista 122 de blocuri incadrate in clasa I de risc seismic si care (atentie!) prezinta pericol public (prabusirea lor ar provoca numeroase victime nu numai in randul locatarilor). Blocurile respective sunt construite inainte de 1940 si sunt amplasate in centrul Capitalei - asadar, in zone dens circulate si avand la parter spatii publice ocupate temporar sau chiar permanent de un numar mare de persoane. Exista insa sute de alte blocuri incadrate in clasa I de risc seismic, dar a caror consolidare nu este considerata prioritara, intrucat s-a stabilit ca nu prezinta pericol public. Cu alte cuvinte, in cazul prabusirii, numarul victimelor ar fi mai mic, oarecum limitat la cel al locatarilor. Amintim ca Bucurestiul este capitala europeana cea mai vulnerabila la cutremure, iar Romania ocupa un nedorit loc fruntas in privinta numarului victimelor seismelor produse in secolul trecut. Specialistii din Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului au stabilit doua cauze principale ale acestei situatii: perioadele predominante lungi (de 1,4 - 1,6 secunde) ale miscarilor de teren in timpul producerii cutremurelor puternice cu epicentrul in Vrancea; existenta a doua categorii de cladiri inalte, ce pot deveni cvasirezonante cu miscarea seismica a terenului - cele cu zidarie de umplutura, construite inainte de 1940 si cele cu parter flexibil, proiectate in anii '70 si construite pana in 1982.