Video Blestemul marii cetăți din umbra Sarmizegetusei Regia. Sute de copaci, prăbușiți peste Fețele Albe VIDEO
0Cetatea dacică Fețele Albe din Hunedoara (video) se înfățișează oaspeților săi cu o priveliște dezolantă. Ruinele sale au fost acoperite de numeroși arbori rupți de furtuni, iar o întreagă pădure s-a prăbușit în jurul așezării.
Cetatea dacică Fețele Albe din Hunedoara pare lovită de un blestem. „Nu a avut norocul” celorlalte cetăți dacice din Munții Șureanu, care la sfârșitul anilor ’90 au fost incluse în patrimoniul cultural mondial UNESCO (Sarmizegetusa Regia, Costești – cetățuie, Blidaru, Bănița, Piatra Roșie – din județul Hunedoara și Căpâlna – din județul Alba), deși inițial fusese propusă pe lista sinteză a viitoarelor situri.
De asemenea, nu s-a numărat nici printre cele cinci cetăți dacice din Hunedoara, situri UNESCO - preluate în ultimii ani în administrare de Consiliul Județean Hunedoara și care beneficiază acum de pază permanentă și îngrijire.
Deși este un loc cel puțin la fel de spectaculos ca așezările dacice din împrejurimile sale, nici arheologii nu l-au mai cercetat sistematic de peste cinci decenii. Ruinele marii așezări dacice se conturează clar, în pădurea de pe valea Albă din Hunedoara, fiind mult mai vizibile și mai bine conservate ca ale celor mai multe cetăți dacice din România.
Pădurea a înghițit cetatea dacică Fețele Albe
Aflată la câțiva kilometri de Sarmizegetusa Regia, cetatea dacică Fețele Albe se numără printre monumentele istorice din Hunedoara vulnerabile în fața distrugerilor, chiar dacă se află în aria protejată Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Oamenii și natura au contribuit la starea dezolantă în care a ajuns așezarea.
Ani în șir, ruinele sale au fost scotocite de căutătorii de comori. Apoi au urmat grupurile de turiști veniți aici pentru a face diverse ritualuri.
Unii dintre oaspeții săi au luat cu ei acasă bucăți din vestigiile antice, alții și-au scrijelit numele pe monumente, au aprins candele și lumânări, provocând incendii care au afectat zidurile, ori au lăsat tot felul de ofrande în altarele și templele amenajate de oaspeți din pietre și bucăți din zidurile așezării.
Forțele naturii au produs și ele daune sitului arheologic, iar cei care ajung la Fețele Albe în aceste zile găsesc sute de copaci rupți de furtună prăbușiți în jurul și în incinta așezării antice.
„Vor fi eliberate de căile de acces de pe traseul amenajat pentru turiști care traversează situl arheologic și este blocat după căderile arborilor”, spune Alin Alimpesc, director al rezervației Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.
Lucrările
de eliberare a traseului turistic vor fi făcute de rangeri și salvamontiști,
însă pentru lucrările de extragere a arborilor care pun în pericol integritatea monumentului istoric, care se află în grija
statului român, prin Ministerul Culturii, sunt necesare avize suplimentare și
prezența arheologilor.
Ultimele campanii arheologice au avut loc în anii ‘70
Cetatea dacică Fețele Albe se află la aproape de Sarmizegetusa Regia, în mijlocul pădurii care acoperă Șesul cu Brânză, versantul învecinat Grădiștii Muncelului pe care dacii și-au clădit capitala din vremea regelui Decebal.
„Sub denumirea de Fețele Albe, muntenii din partea locului înțeleg coasta de sud, însorită, a unei muchii a Muncelului, despărțită prin îngusta Vale Albă, afluent al Văii Godeanului, de Dealul Grădiștii, păstrătorul ruinelor Sarmizegetusei regești”, informau arheologii Ioan Glodariu, Hadrian Daicoviciu și Ioan Piso, în 1973.
Fețele Albe a fost identificată în primii ani ai secolului al XIX-lea, când autoritățile fiscale din Transilvania au luat urma comorilor descoperite de localnici în munții Orăștiei, însă abia un secol și jumătate mai târziu, a fost cercetată de arheologi. Campaniile arheologice din perioada 1965 – 1973 au scos la iveală o rămășițele mai multor locuințe și temple, dispuse pe terasele întărite cu ziduri masive de calcar.
„Complexul de ziduri de pe terasă dă impresia unei aşezări mari, înfloritoare, pentru amenajarea căreia s-au făcut multe eforturi. Terasele suprapuse, încinse de brâurile zidurilor de calcar, aduc în minte, păstrând, fireşte, proporţiile, imaginea Pergamului elenistic. Nicio aşezare dacică descoperită până acum nu se poate compara, din punct de vedere arhitectonic, cu ceea ce s-a găsit la Feţele Albe. Un tablou asemănător îl oferă doar terasele incintei sacre de la Sarmizegetusa”, arătau arheologii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, în 1969.
Un sistem sofisticat de captare a apei, din care s-au păstrat porțiuni de conducte ceramice antice, aducea apa captată de la izvoare pe terasele locuite. Arheologii care au cercetat așezarea dacică Fețele Albe în anii ´60 au stabilit că ea ar fi fost devastată de două ori, de romani.
„Distrugerea poate fi plasată în anul 102 şi pusă pe seama armatelor romane care, în cursul primului război dacic cu Traian, au ajuns până lângă Sarmizegetusa. Distrugerea definitivă a avut loc în anul 106“, au concluzionat istoricii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu.
În anii ’60, arheologii au dezvelit la Fețele Albe un sanctuar circular cu stâlpi de calcar, 36 dintre ei înalți și înguști, iar alți nouă mai mici și lați. Însă zidurile masive care protejau terasele s-au păstrat mult mai bine, până în zilele noastre.
„Terasa cercetată, numită de localnici Şesul cu brînză, este brăzdată de trei ziduri din blocuri de calcar, care o împart în cinci sau şase terase mai mici, cu uşoare denivelări între ele. Nici unul din aceste ziduri nu are un rol defensiv, militar; toate au fost ridicate cu scopuri pur constructive, pentru a susţine panta dealului sau terasele formate din pământ de umplutură inconsistent. Aşa, de exemplu, zidul apăra dinspre deal terasa pe care, în ultimii ani de existenţă a aşezării, s-a construit o mare locuinţă circulară, foarte bogată în ceramică”, informa istoricul Hadrian Daicoviciu, în 1968.
Din 1973, Fețele Albe nu a mai fost cercetată sistematic, însă oamenii de știință care au studiat-o recent, folosind și tehnologia LIDAR, de scanare și cartografiere laser, au făcut aici o serie de descoperiri uimitoare.
Tehnologia LIDAR a adus informații uimitoare despre cetate
Deși se credea că așezarea antică este formată din 20 – 30 de terase, folosirea tehnologiei LIDAR a arătat că Fețele Albe era mult mai întinsă. Cetatea ocupa un munte întreg, acum acoperit complet de pădure și este mai veche decât Sarmizegetusa Regia.
„Modelul digital de teren (DTM) derivat din LiDAR dezvăluie o adevărată surpriză: situl este mult mai larg, ocupând toată latura sudică a dealului, pe doi kilometri, de la pârâul Arsurii până la fortificația de pe Dealul Grădiștii și are aproape 200 de terase, deci de zece ori mai mult încât s-a crezut! Terasele sunt cel mai adesea aliniate (ca „ghirlande”) de-a lungul curbelor de nivel, iar astăzi sunt acoperite în întregime de păduri. Unele sunt în trepte, altele în ciorchine. Cea mai mare concentrație de terase se află lângă Șesul cu Brânză”, arată cercetătorii Aurora Pețan și Valeriu Sîrbu, într-un studiu publicat recent, cu titlul „Revizitând Fețele Albe – un important sit dacic de lângă Sarmizegetusa Regia” (Editura Dacica, 2023).
Cercetarea a scos la iveală și faptul că așezarea de pe Șesul cu Brânză (video) datează, cel mai probabil, de la sfârșitul secolului al doilea î. Hr., fiind astfel mai veche decât Sarmizegetusa Regia, cu cel puțin o generație, și astfel, mai veche epocii regelui Burebista.
La Fețele Albe au fost identificate rămășițele unor mari clădiri circulare, care nu erau simple locuințe, ci posibile reședințe aristocratice sau clădiri publice, aflate în apropierea templelor, dar și a unor ateliere meșteșugărești.
Incinta sacră de la Fețele Albe se asemăna cu cea a Sarmizegetusei Regia, având temple circulare și dreptunghiulare de calcar și andezit, concentrate într-o zonă relativ restrânsă. Dimensiunile sale reale nu sunt cunoscute, dar existau cel puțin trei temple, arată arheologii.
Așezarea antică de la Șesul
cu Brânză, pe care arheologii au considerat-o un cartier de lux al
al capitalei Sarmizegetusa Regia, a stârnit interesul căutătorilor de comori, care au
răvășit-o în repetate rânduri, și al amatorilor de meditații și spiritism, care
se întâlnesc frecvent în fostele sale temple.
Se încarcă comentariile...
