Refugiul inedit de pe creasta Făgărașului: „Orologiu solar pe timp de zi, fereastră noaptea” FOTO VIDEO
0Asociația Montană Carpați (AMC) și Asociația Implicat pentru Munte au construit de la zero un nou adăpost montan la peste 2000 de metri altitudine, pe creasta Făgărașului: Refugiul Scara.
Construcția, amplasată într-una dintre cele mai expuse și mai dificile zone din masivul prin care te poți plimba peste 80 de kilometri fără să cobori la oraș, se află pe ultima sută de metri de montare (VEZI GALERIA FOTO și VIDEO).
Zeci de membri AMC și voluntari au urcat pe culmile Carpaților să monteze pereții și acoperișul structurii ce se dorește a fi unul dintre cele mai moderne și trainice refugii montane de altitudine din țară. Un model și un nou standard despre cum ar trebui să se clădească adăposturi în zonele critice din munți, pentru mai puține accidentări.
Structura a ajuns în vârful muntelui, pe calea aerului, în mai multe etape. La începutul lunii iulie, AMC anunța: „Am transportat cu un elicopter privat de la Dunca Expediții, în mai multe ture, perete cu perete, i-am unit apoi ca pe niște piese de puzzle foarte grele, la peste 2.000 metri altitudine și am bătut nenumărate cuie și șuruburi în el, ca să fie trainic”.
Până la finele lunii august, noul refugiu va fi gata pentru a fi folosit în siguranță de către montaniarzi.
Conceput ca să nu fie devastat „premeditat” ca vechiul refugiu
Adăpostul este menit să înlocuiască unul dintre vechile refugii dintre Vârful Negoiu și Scara: „Istoricul adăpostului din Șaua Scara a fost anevoios. Cel la care lucrăm acum e al treilea așezat acolo. Al doilea a fost luat pe sus acum câțiva ani, într-o vijelie”.
Este vorba despre primul refugiu montan din România montat complet în 1990 cu elicopterul, de către Salvamont Argeș și primul întâlnit în parcurgerea crestei de la vest la est, singurul înainte de Vârful Negoiu care este al doilea cel mai înalt vârf din întreaga țară și unul dintre cele mai solicitante segmente montane.
Vechiul refugiu a fost distrus de fenomene meteo extreme, după ce a fost vandalizat, avea să recunoască pentru „Adevărul” șeful Salvamont Argeș, Ion Sănduloiu: „Cineva a desfăcut șuruburile în 2018, chiar în perioada în care se anunțau vânturi puternice. A fost ceva premeditat”.
Asociația Montană Carpați a avut inițiativa refacerii acestuia: „Reconstruim Refugiul Scara într-un punct de cotitură în infrastructura montană. De-a lungul deceniilor, unele au fost luate de vijelii sau îndoite sub avalanșe, umplute cu deșeuri, transformate în stâne sau vandalizate. Vechiul Refugiu Scara, spre exemplu, a fost distrus complet în 2018 de fenomene meteo extreme. Avem nevoie și de educație montană, dar și de refugii mai trainice”.
Iar ca episodul să nu se mai repete cu noua construcție, au fost luate măsuri, după cum avea să menționeze arhitecta proiectului, Anca Loghin: „Încă din faza de concept ne-am pus problema vandalismului, pe care am conturat-o și tot confruntat-o”.
Îmbrăcat în tablă cu panouri fotovoltaice precum o armură
De aceea, s-a decis ca unica fereastră a refugiului să fie la înălțime, pardoseala din grătar metalic, pentru a preveni degradarea de la utilizarea colțarilor, iar placările interioare - cu plăci compacte rezistente la umezeală. În plus, noul adăpost are prevăzute și camere de supraveghere.
Zeci de oameni au lucrat pe creastă la finisajele exterioare sau interioare, în scurtele ferestre de vreme bună pe care le prindeau. Timp de o lună au săpat, cărat (la deal sau la vale), tăiat, bătut, lipit, acoperit, montat, mutat, gătit, coordonat, negociat, fotografiat, donat și lista poate continua: „Scara capătă viață pentru oameni, datorită tuturor oamenilor care s-au strâns în jurul refugiului. Din comunitate pentru comunitate!”. Dar nimic nu ar fi fost posibil fără sprijinul generoșilor sponsori.
În ultimele zile din iulie, spre exemplu, s-a montat tabla cu panouri fotovoltaice incluse și a fost pus și paratrăsnetul. În interior, pereții au fost placați cu HPL și s-a montat o mare parte dintre componentele instalației electrice.
Elemente inedite au fost avute în vedere la construcția noului refugiu
Proiectul reprezintă însă rezultatul muncii de peste doi ani a unei echipe de arhitecți, ingineri, montaniarzi. „În vara și toamna lui 2021, ei au urcat în Șaua Scării ca să elibereze platforma metalică a refugiului dezafectat și să sape, apoi să amplaseze platforma pe care urma să stea noul refugiu”, transmite AMC.
Inedita construcție, cu o suprafață de 36 metri pătrați, este delimitată de două zone funcționale – un vestibul și un spațiu comun cu loc de luat masa și dormit. Va putea adăposti confortabil până la 15 - 18 persoane, deși se poate depăși capacitatea, dacă situația o va impune.
„A fost amplasat perpendicular pe pantă, iar volumetric are o secțiune transversală aerodinamică, mai joasă în partea de nord-est marcată de direcția dominantă a vânturilor și mai zveltă în partea de sud-vest determinată de deschiderea luminatorului către sud. Astfel, el devine un orologiu solar pe timp de zi și o fereastră spre stele pe timp de noapte, mai ales în nopțile senine cu lună plină, cu vizibilitate din zona priciurilor. Secțiunea permite volumului de aer interior să fie încălzit treptat: în zona de dormit permite încălzirea mai rapidă fiind mai joasă, volumul de aer mai mic, față de zona comună centrală mai înaltă”, se menționează în descrierea refugiului.
Refugiu sub formă de cort de munte, proiectat în funcție de condițiile meteo
Adăpostul montan atrage atenția prin forma sa specială, adaptată la problemele întâlnite pe creasta Făgărașului: „Am luat în calcul mai multe aspecte care credem că vor oferi pe termen lung căldura și confortul necesar într-o situație limită. Cele mai importante particularități cărora le-am acordat atenție în partea de studiu preliminar pentru proiectarea refugiului au fost ventilația interioară, cea exterioară sub tablă, stratificația tuturor materialelor, finisajele interioare, iluminatul natural, autonomia și panourile fotovoltaice. A fost proiectat pentru specificul acestei zone, în funcție de datele colectate de la stațiile meteo din proximitate și de la Salvamont, precum direcția dominantă a vântului (NE), stratul de zăpadă (1-2 m), orientarea cardinală și altele”.
Inițiatorii au explicat și ce anume i-a determinat în alegerea formei construcției, dar și cum au gândit compartimentarea interioară: „Datele colectate anterior au conturat forma actuală inspirată din tenta cortului de munte, cu o baza solidă, colțuri bine ancorate în pământ și cu miez central zvelt, sculptând astfel volumul de aer interior: am redus din zona de priciuri și am oferit spațialitate în zona comună, în care stai în picioare și ai nevoie de mai mult aer. Golurile exterioare sunt minime, oferind posibilitatea doar unui luminator orientat către sud-vest, ca să capteze căldură și lumină zilnic pe întreg anul și să o distribuie direct către cea mai importantă zonă care va avea nevoie de căldură pe timp de noapte, cea de dormit. Tot din punct de vedere termic, zona de vestibul are un rol de tampon dintre mediul exterior și cel interior”.
„Loc de recuperare, oblojit bătături, de remontat pentru drum lung”
De la Refugiul Scara, turiștii pot explora trasee montane spectaculoase, precum urcușul pe Vârful Moldoveanu sau traseul Transfăgărășan. Creasta Făgărașului este cea mai lungă și mai dificilă din Carpați, cu o lungime de aproximativ 95 de km, șapte vârfuri de peste 2.500 de metri altitudine, printre care și cele mai înalte trei din țară, dar și o diferență de nivel de aproximativ 7.500 de metri.
Pentru siguranța turiștilor, traseul de creastă din Munții Făgăraș este prevăzut cu refugii montane, în care drumeții se pot adăposti în caz de vreme nefavorabilă, accidentări nedorite sau pe timpul nopții.
„Hai să ne bucurăm împreună pentru acest vis devenit realitate! Refugiul Scara (2146 m) e de-acum parte din creasta Făgărașului. Va fi acolo când vei avea nevoie să te adăpostești de ploi, de vânt, de zăpadă. Va fi loc de odihnă, de recuperare, de oblojit bătături, de remontat pentru drumul lung ce-ți rămâne-n față”, au mai menționat cei de la AMC pe pagina lor de socializare.
În luna ianuarie a acestui an, a mai fost dat în funcțiune un refugiu montan de altitudine în Munții Făgăraș - adăpostul amplasat la 2.186 metri altitudine, lângă Portița Avrigului din Sibiu. Realizat din panouri de tip sandwich, de către angajații și voluntarii Salvamont Sibiu, reprezintă o investiție a Consiliului Județean Sibiu care a costat 96.000 de lei.
Se încarcă comentariile...
