Foto Osaka, locul în care samuraii întâlnesc roboții. România, reprezentată la Expo 2025 de programe culturale și inovații științifice | REPORTAJ
0Japonia, o țară care îmbină în mod armonios vechile tradiții și tehnologia avansată, rămâne una dintre cele mai fascinante destinații de pe glob. Iar în acest an, toate privirile se îndreaptă către Osaka, unul dintre cele două centre administrative majore ale regiunii Kansai, alături de Kyoto.
După Shanghai 2010, Milano 2015 și Dubai 2020, ștafeta viziunii globale asupra viitorului a fost preluată în 2025 de către orașul japonez care găzduiește, până pe 13 octombrie 2025, unul dintre cele mai așteptate evenimente de diplomație publică din ultimele decenii: Expo 2025.
Osaka a fost deja gazda unei expoziții mondiale în 1970, prima organizată vreodată în Asia. La peste jumătate de secol distanță, metropola își reia acest rol vizionar cu un nou mesaj inspirațional. 64 de milioane de vizitatori au trecut pragul Expo ’70, la Osaka, un record care a rezistat până în 2010, când Expo Shanghai a atras 73 de milioane de vizitatori. Expo 2025 a depășit pragul de 10 milioane de vizitatori la finalul lunii iulie, iar organizatorii speră să atragă minimum 28 de milioane de vizitatori până la final. Costurile realizării acestui eveniment sunt colosale: 400 de miliarde de yeni (aproximativ 2,67 miliarde de euro) a investit Japonia în organizarea Expo 2025 și peste 20.000 de angajați și voluntari fac parte din echipa sa.
Sub motto-ul „Designing Future Society for Our Lives“ („Proiectarea societății viitorului pentru viețile noastre“), Expo 2025 își propune, prin intermediul celor 158 de țări, cu unele absențe notabile precum Mexic, Argentina și Rusia, și șapte organizații internaționale participante, printre care Uniunea Europeană, Crucea Roșie și Organizația Națiunilor Unite, o explorare a modului în care societățile pot deveni mai sustenabile, mai incluzive și mai adaptate provocărilor viitorului.
Unul dintre cele mai captivante aspecte ale Expo 2025 este contactul direct pe care vizitatorii îl pot avea cu tehnologii de vârf – unele abia ieșite din laboratoarele de cercetare, altele deja pregătite să facă parte din viața de zi cu zi. Roboții umanoizi, prezenți în mai multe pavilioane, precum cele ale Japoniei și Statelor Unite ale Americii, nu mai reprezintă doar exponate statice, ci sunt capabili să susțină conversații sau să recunoască expresii faciale. Un alt punct de atracție major este zona dedicată inovației în medicină. Aici, vizitatorii pot urmări în direct – prin transmisiuni imersive sau realitate virtuală – intervenții chirurgicale asistate de inteligența artificială.
„Insula visurilor“ devenită realitate
La câțiva kilometri de centrul vibrant al orașului, japonezii au creat în apele Golfului Osaka o insula artificială, Yumeshima (în traducere, „insula visurilor“). Prin metode de umplere controlată, inginerii japonezi au depozitat pe fundul mării, de-a lungul a peste două decenii, milioane de tone de sol excavat, nisip și alte materiale provenite din diverse șantiere urbane, consolidându-le treptat până la formarea unei platforme stabile de peste 390 de hectare. Destinată inițial dezvoltării portuare și industriale, Yumeshima a fost integrată ulterior în viziunea de extindere urbană a orașului Osaka, fiind aleasă să găzduiască Expo 2025 datorită potențialului său de a deveni un model de dezvoltare urbană de la zero. Pe termen lung, autoritățile plănuiesc transformarea insulei într-un hub al divertismentului internațional, prin dezvoltarea unui complex integrat ce va include hoteluri, un imens cazinou, un circuit de Formula 1 și alte facilități culturale și recreative.
Un pavilion național proiectat de studenți
Situat în vecinătatea pavilioanelor Marii Britanii, Olandei și Poloniei, spațiul expozițional al României are o suprafață la sol de cca. 900 mp, și este situat în vecinătatea pavilioanelor Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatului Ţărilor de Jos și Poloniei.
Conceptul arhitectural al pavilionului a fost realizat de către studenți și selectat în cadrul unei competiții organizate de Ministerul Afacerilor Externe și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București, iar tema aleasă a fost „Romania, Land of Tomorrow“ („România, tărâmul de mâine“). Pe lângă programul cultural, care a inclus, de la deschiderea oficială din 13 aprilie și până în prezent, concerte susținute de Orchestra Filarmonicii „George Enescu“ și ansamblul cameral „Violoncellissimo“, dar și reprezentații ale Ansamblului Folcloric Studențesc „Junii Brașovului“, România a fost bine reprezentată și pe palierul inovațiilor științifice, prin proiecte de vârf precum ELI-NP – cel mai puternic laser din lume cu aplicații în medicină și fizică nucleară –, inima artificială MAVIS – o soluție revoluționară pentru pacienții cu insuficiență cardiacă severă, și NerveRepack – tehnologia de neuroregenerare care redă mobilitatea celor afectați de leziuni grave ale nervilor.
Expo 2025 oferă diferite categorii de bilete cu prețuri care variază între 3.700 și 7.500 de yeni (22 și 44 de euro) pentru adulți și 1.800 de yeni (10,5 euro) pentru copiii cu vârste cuprinse între 4 și 11 ani, pentru biletele valabile o singură zi. Abonamentul de sezon costă între 7.000 și 30.000 de yeni (41-175 de euro).
Spațiul Expo ’70, transformat într-un parc comemorativ
După încheierea Expo ’70, spațiul a fost transformat într-un loc care astăzi oferă vizitatorilor o combinație unică de natură, artă și memorie istorică: Parcul Comemorativ („Banpaku Kinen Kōen“). Simbolul central al fostei expoziții, „Turnul Soarelui“ („Taiyō no Tō“), sculptat de artistul avangardist Taro Okamoto, domină încă peisajul. Cu cele trei fețe ale sale care reprezintă trecutul, prezentul și viitorul, turnul rămâne o emblemă a spiritului avangardist japonez. Parcul găzduiește grădini japoneze și internaționale, inclusiv o zonă cu cireși, extrem de spectaculoasă primăvara, un stadion, dar și un muzeu care păstrează afișe, filme, costume și artefacte originale din perioada expoziției mondiale.
Bastionul trecutului care a renăscut de nenumărate ori
Într-o metropolă a tehnologiei, Castelul Osaka (Osaka-jō) rămâne un martor tăcut al trecutului glorios și zbuciumat al Japoniei feudale. Situat în inima orașului, castelul nu este doar o atracție turistică, ci și un simbol național al rezistenței și reconstrucției. Ridicat la sfârșitul secolului al XVI-lea de către faimosul conducător militar Toyotomi Hideyoshi, castelul era menit să fie centrul puterii unificate a Japoniei. În acea vreme era cea mai mare fortăreață construită vreodată în „Țara Soarelui Răsare“. Arhitectura sa impresionantă – turnul principal cu acoperișuri aurite și detalii ornamentale bogate – reflectă ambiția și grandoarea epocii.
Totuși, momentul său de glorie a fost scurt. După moartea lui Hideyoshi, castelul a fost distrus în bătălia de la Osaka (1615), apoi reconstruit și distrus din nou, de mai multe ori, în urma unor incendii și bombardamente. Versiunea contemporană a castelului, ridicată în 1931 și restaurată complet în anii ’90, păstrează structura exterioară tradițională și adăpostește un muzeu modern dedicat istoriei perioadei Sengoku și vieții lui Hideyoshi. Aici, trecutul samurailor prinde viață în fiecare ungher. Vizitatorii pot urca până în vârful turnului principal, un observator panoramic care oferă o vedere spectaculoasă asupra orașului. Iar în jurul castelului, grădinile Nishinomaru devin un loc magic în timpul primăverii, când peste 600 de cireși înfloresc în același timp. Este un loc preferat de localnici pentru „hanami“ (admirarea florilor de cireș), dar și un spațiu de liniște și reflecție în mijlocul agitației urbane.
Un paradis al universului manga și anime
Pentru pasionații de cultură pop, Osaka este un paradis al universului manga și anime, care face parte din ADN-ul Japoniei moderne. În inima cartierului Nipponbashi, zona Den Den Town este echivalentul din Osaka al celebrului Akihabara din Tokyo: un mic paradis pentru otaku, plin de magazine de figurine, manga, jocuri video retro, costume de cosplay, dar și cafenele tematice. În weekenduri, zona este inundată de fanii costumați în personaje din universuri celebre – de la Naruto la Attack on Titan sau de la One Piece la Spy Family. Un reper al zonei este Super Potato, un magazin dedicat jocurilor video retro, unde fanii pot regăsi, de exemplu, console Nintendo clasice, vechi de câteva decenii, dar perfect funcționale. Pe rafturi, colecțiile manga secondhand stau alături de cele mai noi serii, într-un contrast care amintește de modul în care Japonia îmbină întotdeauna trecutul cu viitorul.
Totodată, parcul tematic Universal Studios Japan din Golful Osaka găzduiește unele dintre cele mai impresionante atracții inspirate din lumea anime – inclusiv zona Super Nintendo World, unde fanii pot experimenta poveștile lor preferate într-un mod interactiv.
Namba, magnet pentru turiști
Situat în partea sudică a orașului, Namba este unul dintre cele mai populare cartiere comerciale și de divertisment din Japonia. La intersecția a numeroase linii de tren și metrou, Namba este și un nod de transport major, dar și un magnet turistic pentru tot ce înseamnă cumpărături, gastronomie, cultură pop și viață de noapte. Poate cea mai faimoasă zonă din Namba este Dotonbori, o promenadă de-a lungul canalului cu același nume, unde fațadele clădirilor devin ecrane animate. Aici poate fi văzut legendarul Glico Man alergând deasupra mulțimii, pe unul dintre cele mai fotografiate panouri luminoase din Japonia. Străduțele din cartier sunt ticsite cu restaurante, cafenele și izakaya (bărulețe tradiționale), unde turiștii pot încerca cele mai emblematice preparate locale: takoyaki (găluște cu caracatiță), okonomiyaki (clătite sărate cu varză și carne), sau kushikatsu (frigărui pane prăjite, servite cu sos picant).
Cel mai vechi templu budist
Într-un oraș cunoscut mai degrabă pentru dinamismul său urban și gastronomic, Templul Shitennō-ji din Osaka oferă o oază de liniște și istorie profundă, la doar câteva stații de metrou de zonele comerciale aglomerate. Fondat încă din anul 593, este cel mai vechi templu budist din Japonia construit sub patronajul statului. Templul a fost înființat de către Prințul Shōtoku, o figură marcantă în istoria Japoniei, cunoscut pentru promovarea budismului ca religie de stat. Construcția inițială a fost inspirată de templele din China și Coreea, și, deși a fost reconstruit de mai multe ori (după incendii și bombardamentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial), templul și-a păstrat configurația originală în stil clasic – cu o pagodă centrală, o sală principală (Kondō) și o poartă de est (Nandaimon).
Osaka în cifre
• Aproximativ 2,7 milioane de locuitori are Osaka, fiind al treilea cel mai mare oraș din Japonia, după Tokyo și Yokohama.
• Din punct de vedere economic, Osaka are un PIB estimat la peste 400 de miliarde de dolari pe an, situându-se pe locul doi în Japonia după Tokyo.
• Înainte de pandemie, Osaka primea anual peste 12 milioane de turiști internaționali, fiind un punct de atracție major în Japonia.
• Parcul Universal Studios Japan atrage anual peste 14 milioane de vizitatori, fiind unul dintre cele mai populare parcuri tematice din Asia.
• Osaka are o climă temperată umedă, cu temperaturi medii anuale de aproximativ 16°C, iar iernile sunt blânde, cu zăpadă rară.
• Osaka găzduiește 5 cluburi profesioniste de renume în sporturile populare (baseball – Hanshin Tigers, Orix Buffaloes; fotbal – Gamba Osaka, Cerezo Osaka; baschet – Osaka Evessa).
Se încarcă comentariile...
