Video Castelul Bran și legenda lui Dracula. „Dacă cineva care nu crede în vampiri vine în România, când iese din castel va crede în vampiri?”

Castelul Bran și-a câștigat faima internațională datorită legendei lui Dracula. Deși nu există dovezi că Vlad Țepeș ar fi locuit sau ar fi fost închis aici, fortificația medievală a devenit, începând din anii 1970, o destinație a turiștilor străini aflați pe urmele prințului vampir.

Castelul Bran atrage numeroși turiști străini. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Castelul Bran, aflat la 30 de kilometri de Brașov și la 170 de kilometri de București, a rămas unul dintre cele mai căutate locuri din România, în special de vizitatorii străini. Este ușor accesibil, se află în apropierea marilor atracții turistice din zona Brașovului și este înconjurat de peisajele Munților Bucegi și Piatra Craiului.

Satul turistic Bran și legenda lui Dracula

La poalele lui, comuna Bran își întâmpină oaspeții cu numeroase restaurante cu specific local, locuri de popas pentru turiști și târguri de suveniruri și locuri tematice care amintesc de legenda lui Dracula, înșirate de-a lungul drumului aglomerat care leagă comuna de municipiul Brașov.

Castelul Bran este vizitat atât în timpul verii, datorită zonelor montane din împrejurimi, dar și iarna, când stațiunile Brașovului și de pe Valea Prahovei sunt animate de turiști și zăpadă. Un bilet de intrare în castel ajunge la 90 de lei, mult mai scump decât, spre exemplu, taxa de vizitare de 55 de lei a Castelului Corvinilor din Hunedoara, acesta din urmă cu o arhitectură mai grandioasă și repere istorice mai bine conturate, în jurul familiei Huniazilor și chiar a lui Vlad Țepeș.

Turismul are însă o istorie îndelungată în zona Brașovului, iar castelul cu înfățișare medievală și o aură de mister nu putea lipsi dintre atracțiile acesteia. Însă renumele său este datorat în primul rând asocierii sale cu Dracula, care l-a transformat într-o atracție turistică internațională. Castelului Bran i-a fost lipită eticheta de „castel al contelui Dracula”, personajul misterios din celebrul roman publicat de Bram Stoker.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, numele Dracula, inspirat vag de supranumele domnitorului Vlad Țepeș, avea să devină cunoscut în întreaga lume prin romanul apărut la Londra în 1897.

Bram Stoker și numele inspirat al romanului său

Bram Stoker nu a vizitat niciodată România, iar castelul descris în romanul său nu este identificat explicit cu Branul. Reprezentanții Castelului Bran arată că scriitorul irlandez ar fi putut cunoaște înfățișarea fortificației din ilustrațiile publicate în secolul al XIX-lea.

„În descrierea imaginarului Castel al lui Dracula, el pleacă de la o prezentare a Castelului Bran disponibilă în Anglia sfârșitului de secol al XIX-lea. Într-adevăr, castelul, așa cum apare el în gravura tipărită în prima ediție a romanului «Dracula», seamănă izbitor de bine cu Castelul Bran și numai cu acesta. De altfel, se bănuiește că, pentru a descrie plăsmuitul Castel al lui Dracula, Stoker a folosit ilustrația Castelului Bran din lucrarea lui Charles Boner, «Transylvania: Its Product and Its People», publicată la Londra în 1865”, informează site-ul dedicat castelului.

Castelul Bran, fosta reședință a Reginei Maria în perioada interbelică și muzeu din 1957, și-a câștigat faima internațională începând din anii 1970, odată cu interesul tot mai mare pentru vampirul creat de Bram Stoker. Bine conservat și accesibil, castelul a devenit destinația preferată a turiștilor străini aflați în căutarea urmelor lui Dracula.

Turiștii străini au dus faima castelului Bran

Istoricul Nicolae Stoicescu, autorul unei monografii dedicate lui Vlad Țepeș, descria în anii '80 ]n revista „Contemporanul” amploarea pe care o luase acest fenomen.

„Într-un chestionar trimis de Ambasada României dintr-o țară sud-americană (și acolo pătrunsese febra lui «Dracula»!), una dintre întrebările la care a trebuit să răspund era formulată astfel: «Dacă cineva care nu crede în vampiri vine în România, la Castelul Bran (pe unde se spune că ar fi trăit fascinantul erou), când iese din castel (înfiorat, desigur, de cele văzute acolo), crede în vampiri?». Ce poți răspunde la o asemenea întrebare?”, scria acesta, în 1986.

El afirma că discutase cu numeroși turiști veniți din Statele Unite, Marea Britanie, Suedia, Italia și Danemarca pentru a afla cât mai multe despre Dracula și aflase că în numeroase orașe, mai ales din Statele Unite, activau cluburi dedicate lui Dracula. De la mii de kilometri distanță turiștii călătoreau în Transilvania, făcând popasuri la Bran, în speranța că vor afla misterul legendarului Dracula. Erau primiți în stațiunile din zonă, dar și în satele turistice de pe Culoarul Rucăr - Bran, una dintre zonele pitorești ale României. 

„Cu câțiva ani în urmă, am cunoscut o pictoriță din orașul Tulsa, SUA, venită în România pe urmele lui Dracula, în documentare. Trăia — și trăia bine! — vânzând unor americani naivi, dar cu bani, diverse tablouri înfățișând portrete ale lui Dracula sau locuri pe unde ar fi trăit acesta: ruinele Curții Domnești din Târgoviște, Castelul Bran etc”, scria istoricul.

Istoricul specializat în medievistică amintea că Vlad Țepeș, domnitorul real al Țării Românești, nu trebuie confundat cu Dracula, vampirul fictiv creat de Bram Stoker.

Vlad Țepeș și legenda lui Dracula

Vlad Țepeș s-a născut în jurul anului 1431 și a ocupat pentru prima dată tronul Țării Românești în 1448, când avea aproximativ 17 ani. A avut trei domnii: una foarte scurtă în 1448, cea mai importantă între 1456 și 1462 și ultima în 1476. Împreună, acestea au însumat mai puțin de șapte ani.

Vlad Țepeș este asociat în mod eronat cu Dracula. Sursa: Wikipedia

Domnitorul s-a remarcat prin măsurile severe luate pentru întărirea autorității centrale, prin conflictele cu pretendenții la tron și cu negustorii sași din Transilvania, dar mai ales prin rezistența opusă Imperiului Otoman. Campania sa de la sudul Dunării și atacul de noapte asupra taberei sultanului Mehmed al II-lea, din vara anului 1462, au contribuit la faima sa europeană.

În același timp, povestirile germane, slave și otomane răspândite în secolul al XV-lea au conturat imaginea unui conducător de o cruzime ieșită din comun. Tragerea în țeapă, folosită ca metodă de pedeapsă și intimidare, i-a adus numele sub care a rămas cunoscut în istoria românilor.

Nicolae Stoicescu arăta că românii nu l-au numit în mod obișnuit Dracula, ci Țepeș. Prima mențiune documentară cunoscută a acestei porecle datează din 21 ianuarie 1506, când un document evoca vremea lui „Vladul voievod cel numit Țeapeș”. Cronicarii otomani l-au numit, la rândul lor, Kazıklı, adică „Țepeș”.

Numele Dracula provenea de la tatăl său, Vlad al II-lea Dracul, membru al Ordinului Dragonului. În slavonă, Drăculea avea sensul de „fiul lui Dracul”. Mai târziu, mai ales în relatările occidentale, numele a fost asociat cu „dracul” sau „diavolul”, interpretare care a contribuit la transformarea domnitorului într-un personaj legendar.

A ajuns Vlad Țepeș la Castelul Bran?

Nu există dovezi documentare clare care să ateste că Vlad Țepeș a locuit, a stăpânit, a cucerit sau a fost închis în Castelul Bran. Totuși, drumul dintre Brașov și Țara Românească trecea prin culoarul Bran–Rucăr, una dintre cele mai importante căi comerciale și militare ale epocii. Vama unde erau colectate taxele se afla la poalele cetății.

1/12

Bran, iulie 2026 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (10) jpg

„Personajul istoric Vlad Țepeș, domnitorul valahilor, are într-adevăr o legătură cu Castelul Bran. El a condus câteva campanii de pedepsire a negustorilor germani din Brașov, care refuzau să i se supună și să plătească dările către scaun rezultate din comerț. Calea spre Valahia trecea prin Bran, trecătoarea cea mai apropiată de Brașov, care, la rândul său, asigura legătura cu Târgoviște, cetatea de scaun a lui Vlad Țepeș”, precizează reprezentanții Castelului Bran.

În unele prezentări turistice se afirmă că Vlad Țepeș ar fi fost ținut timp de două luni la Bran după capturarea sa de către oamenii regelui Matia Corvin, în toamna anului 1462. Vlad Țepeș a fost ținut în captivitate la Vișegrád și, ulterior, la Curtea regală ungară. În cei peste 12 ani, el ar fi beneficiat treptat de un statut privilegiat, diferit de imaginea sumbră răspândită de legende.

„În loc să arate și să se comporte ca un monstru, Dracula era un cavaler bine îngrijit, care vorbea șase limbi și avea maniere alese. Le fermeca pe femei cu sex-appealul său și se impunea în fața bărbaților”, arăta istoricul Ion Grumeză.

1/11

Bran, iulie 2026 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg

Potrivit acestuia, când era întrebat despre cruzimile sale, Vlad Țepeș susținea că „cei răi se trăgeau singuri în țeapă”, iar privirea sa puternică îi impresiona pe cei care îl ascultau.

În anii petrecuți în apropierea Curții regale, Vlad Țepeș s-a convertit la catolicism, s-a căsătorit și a revenit treptat în viața politică și militară a Regatului Ungariei. Unele relatări susțin că regele Matia Corvin îl aducea la întâlnirile cu solii otomani pentru a le inspira teamă.

În 1476, cu sprijinul regelui ungar și al lui Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș a revenit pentru scurt timp pe tronul Țării Românești. A murit la sfârșitul aceluiași an, în împrejurări neclare, cel mai probabil într-o confruntare cu adversarii săi sprijiniți de otomani.

Cetatea medievală devenită reședință regală

Castelul Bran a rămas una dintre cele mai bine conservate construcții medievale din România. Cetatea a fost ridicată de brașoveni în jurul anului 1377, într-un punct strategic al trecătorii dintre Transilvania și Țara Românească.

În secolele următoare, castelul a fost administrat de autoritățile Brașovului și a fost cuprins în sistemul defensiv al sud-estului Transilvaniei. A avut un rol important în supravegherea drumului comercial și în colectarea taxelor pentru mărfurile transportate prin trecătoare.

Fortificația a fost reparată și transformată în mai multe rânduri. Înfățișarea sa actuală este rezultatul atât al evoluției medievale, cât și al amplelor lucrări realizate în secolul al XX-lea, după ce a devenit reședință regală.

La 1 decembrie 1920, Consiliul orașului Brașov a oferit Castelul Bran Reginei Maria a României, în semn de recunoștință pentru contribuția sa la înfăptuirea și recunoașterea României Mari.

„Castelul a devenit reședința favorită a Reginei Maria, care l-a restaurat și reamenajat pentru a fi folosit de către membrii familiei regale”, arată reprezentanții Castelului Bran.

Sub îndrumarea arhitectului ceh Karel Liman, vechea fortificație a fost transformată într-o reședință confortabilă, păstrându-și însă aspectul medieval. Au fost amenajate apartamente, scări interioare, terase și spații de locuit, iar în jurul castelului a fost creat un parc.

Castelul cuprinde mai multe corpuri și turnuri, unite prin ziduri groase, coridoare înguste, scări și curți interioare. Ridicat pe stâncă și înconjurat de un parc, Branul a păstrat imaginea unei cetăți medievale izolate, atractivă pentru turiști și pasionați de legende.