Exclusiv Ministrul Economiei: Lukoil e sub lupă. Guvernul trimite un supraveghetor pentru a monitoriza respectarea sancțiunilor internaționale

Radu Miruță, ministrul Economiei și interimar la Apărare, a explicat la Interviurile Adevărul de ce statul român a optat pentru supravegherea Lukoil România, în locul preluării administrării companiei, ca răspuns la sancțiunile internaționale. Un supraveghetor desemnat de Ministerul Energiei va urmări respectarea strictă a regulilor impuse. Demnitarul a vorbit și despre soarta unor companii de stat, dar și despre tensiunile din campania electorală. 

Campania din Capitală și acuzațiile la adresa USR

USR se află sub tirul unor acuzații de integritate chiar în mijlocul campaniei electorale, ceea ce sporește presiunea asupra formațiunii și a liderilor săi. Ministrul Economiei, care asigură interimatul la Apărare, a sărit în apărarea USR, evidențiind contrastul față de practicile altor partide.

„Haideți să luăm doar printr-o comparație simplă școala făcută de oamenii care sunt reprezentativi pentru USR și școala făcută de alții, de asemenea, reprezentativi pentru alte partide politice. Haideți să avem putere să măsurăm cu aceiași unitate de măsură. Haideți să avem problemele de natură penală ale altora despre care se scrie așa o știre cu un verb diluat.

Simplul fapt că există acuzații și despre unii și despre alții nu-i face egali. Pentru că unele acuzații nu sunt adevărate. Uitați-va la mine. În weekendul trecut am fost mitraliat cu articole coordonate. Niciunul n-a fost adevărat. Nu e același lucru cu cazul Nordis și cu cazul altora care sunt adevărate, cu porbagaje, cu bani”.

„Zero șanse” pentru un candidat suveranist la București

În ciuda campaniei de până acum și a sondajelor cu rezultate diferite, Radu Miruță este de părere că un candidat suveranist nu are șanse în București. 

„Aprecierea mea este că la București este imposibil să câștige un astfel de candidat. Zero șanse din punctul meu de vedere. De ce? Sunt mai multe aspecte. La București, instituțiile statului, care au un mecanism de coordonare a unor oameni, reprezintă puțin din numărul total de votanți.

Eu sunt din județul Gorj, unde statul controlează cine câștigă alegerile. Asta se întâmplă peste tot, dar în orașele mari, astfel de oameni ne reprezintă puțin. În al doilea rând, gradul de informare, accesul la informație, predispoziția spre a consuma, spre a analiză informații despre unii și despre alții este suficient de ridicat la București. Este un mediu economic dezvoltat față de alte regiuni din țară. Oamenii sunt independenți în ceea ce privește dependența lor de statul român, de diverse contracte la stat, de diverse salarii la stat. Astfel de parametrii nu duc, în calcule științifice, sociopolitice, la un succes pentru astfel de candidați. Eu nu cred că este riscul asta”.

Ce se întâmplă cu Lukoil România 

Ministrul a explicat în cadrul interviului pentru „Adevărul” că România avea două opțiuni în ce privește situația Lukoil, alegând varianta supravegherii. 

„Conform ordonanței care a trecut acum două zile prin Guvern, Ministrul Energiei va desemna un supraveghetor. Adică statul român avea două opțiuni. Să preia administrarea sau să supravegheze. Și decizia unui comitet interministerial, Ministerul de Interne, Ministrul Energiei, a fost să aleagă opțiunea a doua.

Adică să își pună o pupilă care să se asigure că această companie respectă sancțiunile. Această pupilă se numește supraveghetor, este desemnat de Ministerul Energiei și supraveghetorul ia parte la ședințele boardului, urmărește tranzacțiile. Au fost impuse sancțiuni internaționale. Trebuie să ne asigurăm că această companie nu trișează și respectă aceste sancțiuni.

Guvernul României, prin Ministerul Energiei, va desemna o persoană care se va asigura că lucrurile astea nu se întâmplă. Statul Român are act de cojoc cu unor astfel de situații, dar vrem să urmărim la milimetru”. 

Această decizie vine după ce, în luna octombrie, Statele Unite au impus sancţiuni Lukoil, cel mai mare producător privat de petrol din Rusia, ca parte a eforturilor de a presa Moscova să pună capăt războiului din Ucraina. Astfel, Lukoil a fost forțat să anunţe vânzarea activelor sale din străinătate.

Situația din companiile de stat

Vorbind despre sancțiunile împotriva companiilor rusești, ministrul a explicat și situația Otokar, care avea inițial un partener care avea legături cu Federația Rusă, potrivit unor dezvăluiri ale unei investigații. 

„Otokar a câștigat o licitație în trecut, a fost desemnat un partener pe care ei vor să-l schimbe acum”, a explicat ministrul, arătând că Otokar nu a apucat să lucreze cu această companie. 

„Ca să-l schimbe, statul român are niște metode să verifice lucrurile astea și foarte bine că le are. Deci nu chiar tot ce zboară se mănâncă, suntem foarte preocupați. Europa și România fac niște eforturi pentru a limita gradele de libertate din care fac business Federația Rusă, business care după aceea să se întoarcă în război, să finanțeze războiul. Ar fi absolut nonsens ca noi să permitem ca asta să se desfășoare prin intermediul activităților comerciale din România.

Sunt companii care au sancțiuni în continuare, desfășurau activitatea în România, există acest CSID în care sunt structuri ale statului și ministerul Economiei are acolo membrii desemnați care analizează ca asta să nu se întâmple. Până acum nu s-a întâmplat”. 

Ce se întâmplă cu Romarm 

Radu Miruță a descris și situația actuală a Companiei Naționale Romarm, despre care afirmă că este un „dispecer”. Potrivit ministrului, din cele 21 de companii din industria de apărare, 16 se află sub umbrela Romarm, iar „multe sunt în pierdere de ani de zile”. El a adăugat că „s-au tocat bani” și că există „zero investiții" semnificative, deși „sunt banii în conturi”. 

În cazul acestei companii, ministrul a explicat că a avut două variante privind conducerea și că le-a folosit pe amândouă:

„Să trimit la Parchet, că e o faptă de natură penală în aprecierea mea, și să trimit la AMEPIP pentru a se relua procedura. (...) AMEPIP a încercat să lase în coadă de pește situația, din punctul meu de vedere, deprofesionalizându-se. Acolo, situația este de următorul scenariu. AMEPIP este în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Secretariatul General al Guvernului este domnul Radu Oprea. Persoană în cauza este șeful de cabinet al domnului Radu Oprea”, a explicat Miruță, arătând că acesta nu a prezentat toate documentele necesare pentru preluarea postului. 

Totuși, confruntat cu situația negocierilor prin programul SAFE, în contextul în care companiile din afară ar putea să se ferească de investițiile cu România, ministrul punctează că „contractele nu sunt făcute cu Romarm. Contractele sunt făcute cu filialele care există și au cod fiscal. Ele semnează contractul. Contractul cu Rheinmetall s-a făcut cu Pirochim Victoria. Nu s-a făcut cu Romarm. Romarm a fost o lege de dânșii inventată. Romarm este un dispecer. Romarm nu dă cu ciocanul să producă ceva”. Totodată, el a arătat că este preocupat acum de o reorganizare a companiei.

Ministrul a mai precizat că deocamdată este vrea să mențină funcționarea MApN pe linia de plutire. „Eu îmi doresc mai mult ca noul ministru să vină ministrul”, a punctat Radu Miruță. 

Cine vine la Ministerul Apărării

Discuțiile privind un succesor permanent la Ministerul Apărării sunt purtate acum în cadrul USR. Un nume vehiculat, în special în contextul rezultatelor alegerilor locale, este cel al lui Cătălin Drulă, candidat la Primăria Capitalei. Întrebat despre această posibilitate, Radu Miruță a afirmat că îl consideră pe Drulă „o opțiune foarte bună pentru USR și o variantă care aduce valoare partidului nostru”. 

Cu toate acestea, Miruță a nuanțat, indicând că decizia finală aparține partidului și nu este limitată la un singur nume: „Ar putea fi ministru așa cum ar putea fi și alți colegi. Nu trebuie să vrea Cătălin, trebuie să vrea partidul, nu știu dacă își dorește. Sunt mai mulți oameni care se potrivesc pe profil cu ce considerăm noi că trebuie să fie ministru al apărării”. 

FOTO Mediafax / Andreea Alexandru