Ziua în care am atins perfecţiunea

Finala Ligii Europa a avut parte de o organizare impecabilă. Pentru 24 de ore, românii au fost zâmbitori ca occidentalii, calmi ca nordicii şi riguroşi ca nemţii.

Meseria de jurnalist mi-a dat şansa să asist la trei turnee importante: Mondialul din 2006, cel din 2010 şi Cupa Asiei din 2011.

Dintre toate cele trei evenimente, bineînţeles, nemţii au făcut cea mai bună treabă, însă până şi la Mondialul german au existat lacune de organizare. Au fost rare, dar au existat. Spre exemplu, în ziua semifinalei Germania - Italia, Dortmund, unde s-a jucat meciul, a fost un oraş paralizat. În Africa de Sud au fost cele mai mari probleme.

De exemplu, au fost situaţii în care am stat şi două ore şi jumătate în trafic pentru a parcurge distanţa de 20 - 25 de kilometri până la stadion, iar în Qatar a lipsit pasiunea pentru fotbal.

Aproape că nu-ţi dădeai seama că ţara găzduieşte un turneu final, echivalent al unui Euro pe Bătrânul Continent.

Finala Ligii Europa nu are anvergura unui Mondial, însă, măcar pentru o zi, Bucureştiul a fost gazda perfectă, iar lumea s-a uitat cu mare admiraţie şi cu respect spre România.

Organizarea excelentă a finalei a început din momentul în care avioanele cu spanioli au aterizat pe pământ românesc. Autobuzele puse la dispoziţie de primăriei-au preluat pe fanii celor două echipe direct din aeroport şi i-au transport la punctele cheie ale Capitalei: centru, Fan-Zone-uri, „Arena Naţională". Traseul s-a repetat şi după terminarea meciului, punctul de plecare fiind stadionul, iar ultima staţie, Aeroportul „Henri Coandă".

În acest fel, mulţi dintre taximetriştii care abia aşteptau să le dea „ţepe" ibericilor au rămas cu buza umflată. Au existat cazuri în care câte un spaniol rătăcit şi cu capul în nori a plătit 60 de euro pentru o cursă de la „Henri Coandă" până în centru, însă, în general, astfel de cazuri au fost destul de izolate.

Fără oameni nervoşi, fără claxoane

Odată ajunşi în oraş, spaniolii au fost întâmpinaţi cu căldură de localnici. Parcă, pentru o zi, în Bucureşti n-au existat sau au existat mult mai puţini oameni nervoşi.

Am petrecut peste patru ore în cele două „Fan-Zone-uri" şi pe străzile din jur şi abia dacă am auzit un claxon. Am văzut mulţi spanioli care, furaţi de bucuria momentului, fie au traversat strada prin locuri nepermise, fie au trecut pe roşu, însă au fost „toleraţi" de şoferii aflaţi în trafic şi „taxaţi" cu câte un zâmbet.

Coordonare făcută cu cap

Dacă, de obicei, înaintea unui meci important, să zicem un Steaua - Dinamo, străzile din jurul stadionului devin sufocante, miercuri seară, traficul a fost coordonat cu cap în apropierea „Arenei Naţionale". Spre exemplu, circulaţia a fost oprită în multe dintre străzile care duc spre stadion, accesul fiind permis doar autobuzelor pline cu suporterii spanioli.

Aşa s-a făcut că blocaje de circulaţie aproape că n-au existat, iar oamenii au putut merge în linişte, de la ieşirile de metrou până la porţile „Arenei Naţionale".

S-a intrat pe stadion ca în Occident

Românii s-au obişnuit să meargă cu două, trei ore înainte de primul fluier spre stadion pentru a avea timp suficient să intre la meci. Cam tot timpul, la o partidă de interes major, accesul se face anevoios, iar oamenii sunt împinşi unii în alţii ca sardelele.

Miercuri seară, în „Arena Naţională" s-a intrat ca pe un stadion din Occident: rapid şi fără blocaje. Practic, fiecare spectator a putut ajunge în 10-15 minute de la primul punct de control corporal până la scaunul său.

Miros de parfum la peluze

Iar în interior românii s-au comportat exemplar! Până şi în peluze, la cele mai ieftine locuri, au venit oameni bine îmbrăcaţi, mirosind a parfum. Fără injurii, fără scandaluri. Singurul moment de protest al serii s-a desfăşurat cu decenţă, spectatorii scandând „Mitică la puşcărie" cu zâmbetul pe buze, preţ de un minut.

Cei de la UEFA au supravegheat totul

Românii, printre ei şi foarte mulţi voluntari, care s-au ocupat de organizarea finalei s-au achitat excelent de sarcini. Totuşi, aceştia au fost ghidaţi în direcţia bună de cei de la UEFA.

Reprezentanţii forului european au monitorizat cu stricteţe tot ceea ce s-a întâmplat în Capitală. Pe aeroport, în „Fan-Zone-uri" şi pe stadion s-au aflat trimişii UEFA care le-au dat românilor indicaţiile necesare şi s-au asigurat că ele sunt respectate cu sfinţenie.

30 de milioane de euro e suma aproximativă cu care s-a ales Bucureştiul după organizarea finalei Ligii Europa.

Finala în cifre

Asistenţă medicală

- 120 de medici (60 aduşi din afara Capitalei)

- 6 cabinete medicale în stadion

- 29 de echipe de paramedici

- 4 ambulanţe la stadion (altele în împrejurimi)

Forţe de ordine

- 2.900 de poliţişti

- 1.600 de jandarmi

- 700 de pompieri

- 100 de poliţişti de frontieră

- 90 de camere supraveghere în 31 de intersecţii

Transmisie

- 850 de locuri la masa presei

- Transmisie TV în 130 de ţări Spectatori

- Peste 30.000 de străini au venit în România pentru finală

- Dintre aceştia, aproximativ 23.000 au fost spanioli

- Bilbao a avut 13.000 de fani, iar Atletico 10.000

- La finală au asistat şi 20.000 de români

Hoteluri

Federaţia Patronatelor din Turism a anunţat că toate cele 10.600 de camere din Bucureşti au fost rezervate pentru zilele de 9 şi 10 mai. Au fost cazuri în care tarifele au crescut şi cu 200%! Din acest motiv, mulţi fani, care ar fi vrut să rămână la Bucureşti şi în noaptea de miercuri spre joi, au renunţat la acest plan şi au plecat acasă imediat după finală.

Organizatorii au primit nota 10

" A fost o organizare impecabilă. Am intrat în lumea bună şi le-am arătat tuturor o altă faţă a României. "

Dorinel Munteanu antrenor Oţelul

" Această finală a fost o reclamă extraordinară pentru Bucureşti şi pentru România.  "

Ionuţ Lupescu fost internaţional

" Spaniolii s-au simţit ca acasă la Bucureşti. A fost ca o petrecere în familie. "

„As"cotidian spaniol

" Bucureştiul a devenit parte a fiestei spaniole. Toată lumea s-a implicat în organizarea finalei. "

„O'Jogo" cotidian portughez

" Finala s-a jucat pe «Arena Naţională», un stadion de care românii au de ce să fie mândri. E frumos şi seduce din prima. "

„Corriere dello Sport" cotidian italian

" Bucureştiul a fost mult mai frumos şi mai puţin sărac decât mă aşteptam. N-am văzut niciun câine vagabond. "

Pedro suporter Atletico Madrid