Timpul, prieten sau inamic pentru Roland Garros şi Wimbledon? „Va fi la limită“

Tennis.com a abordat un subiect extrem de apăsător în acest moment pentru sportul alb: în contextul actualei pandemii de coronavirus, ce se întâmplă cu turneele de la Roland Garros şi Wimbledon, ce se succed în cea mai brutală secvenţă a calendarului pentru sportivi (întrecerea londoneză începe la trei săptămâni după decernarea trofeelor la Paris)?

Pentru ca Openul Franţei, al doilea Grand Slam al anului şi cel mai important turneu pe zgură al calendarului competiţional, să poată da start-joc pe tablourile principale de simplu începând cu 25 mai, conform programării, Parisul ar trebui să poată primi caravana tenisului mondial încă de pe 15 mai. Adică peste exact două luni.

Tenisul are un singur răspuns ferm în acest moment: după anularea turneului de la Indian Wells - care în acest moment ar fi trebuit să fie în plină desfăşurare, nicio competiţie nu va avea loc în următoarele cinci săptămâni. Asta înseamnă că tenisul este îngheţat deja până cu patru săptămâni înainte de startul Roland Garros 2020, cu posibilitatea de prelungire pe mai departe a hiatusului.

Timpul: factorul cheie

Startul pe suprafaţa roşie atât de autoritar dominată de Rafael Nadal şi preferată de Simona Halep a fost deja anulat. ATP-ul a pus deja lacăt pe prima săptămână a circuitului european - cu Masters-ul de la Monte Carlo (programat pentru perioada 13-19 aprilie), dar şi pe a doua, cu turnee de 500 şi 250 de puncte, la Barcelona şi Budapesta. Iar în cazul WTA - care se muta oficial pe zgură cu o săptămână întârziere faţă de ATP, din cauza turneului final Fed Cup, nu se va concura la Stuttgart - o atracţie cu pronunţate tonuri glamour în sezon.

Guy Forget, director al turneului de la Roland Garros, a luat cuvântul pentru „L'Equipe“: „Pentru a fi viabil e nevoie de timp, dar în egală măsură deadline-ul vine rapid peste noi. Necunoscuta constă în cât timp va dura această  întreagă situaţie“.

În acest moment, miza în cel mai optimist scenariu ar fi ca tenisul să încerce să reia competiţia la Madrid, în turneul deţinut de Ion Ţiriac (4-10 mai), apoi să meargă la Roma şi, la o săptămână distanţă - la Paris. Cum numeroase ţări impun restricţii de călătorie, SUA a anulat zborurile dinspre Europa, Italia este o ţară cu graniţe închise, zonele de carantină sunt extinse, iar numărul de cazuri de infectare cu coronavirus creşte exponenţial, pare improbabil că Spania şi Italia, două dintre cele mai afectate ţări din Europa să organizeze turneele. La rândul său, Franţa a dat interdicţie pe perioadă nedeterminată pentru organizarea oricărui eveniment cu mai mult de 1000 de participanţi, iar Ligue 1 este suspendată.

Din partea turneului de la Roland Garros, în acest moment se dau asigurări că nu există vreo intenţie de a anula competiţia - o situaţie în care i-am regăsit însă până la momentul critic şi pe organizatorii de la Indian Wells, şi pe cei de la Miami. Însă Guy Forget a anunţat: „Prioritară este sănătatea fanilor şi a sportivilor. Vom analiza toate opţiunile, dar decizia aparţine Federaţiei Franceze de Tenis. Vom urma indicaţiile autorităţilor statului.“

Steve Simon şi-a spus şi el punctul de vedere: „Eu sper ca până la momentul respectiv lucrurile să fi reintrat oarecum în normal şi ca Openul Francez să se joace. Dar va fi la limită şi ştiu că au mari emoţii“.

Grand Slam fără spectatori?

Sportul mondial a experimentat deja modelul ca sportivii să concureze fără spectatori în tribună. UEFA Champions League, la fotbal, a oferit cel mai reprezentativ exemplu, înainte ca epidemia să devină oficial pandemie şi să paralizeze complet competiţia. NBA-ul a luat în calcul această variantă, iar LeBron James a anunţat public în primă instanţă că nici nu ia în calcul să mai intre pe teren în acest scenariu. Ulterior însă, legendarul baschetbalist şi-a revizuit poziţia, declarând că interesul siguranţei sportivilor şi al francizei primează.

Un detaliu deloc de neglijat este legat de ponderea banilor veniţi de la fanii tenisului în conturile acestor două turnee-mamut. Roland Garros a avut în 2019 un fond de premiere de peste 42 de milioane de euro şi încasări de 200 milioane de euro - o treime din aceşti bani vin din vânzarea de bilete. Un alt procent substanţial din buget se obţine din vânzarea de produse sub licenţă proprie, de la mingi folosite, la magneţi, brelocuri cu zgură, caiete, tricouri şi până la pantofi din piele şi bijuterii din aur. Aceste produse se vând şi online, în întreaga lume, însă profitul se face în cele peste 15 magazine din complex.

Anularea Indian Wells-ului, catalogat clar drept al cincilea concurs ca importanţă din tenis după cele patru Grand Slam-uri, cântăreşte enorm, fiind un indicativ interesant. CEO-ul WTA, Steve Simon - şef peste turneul californian până în 2015, declara în primele ore după anunţul-şoc făcut de Tommy Haas şi echipa sa, că aceştia din urmă au marşat pe anularea directă a turneului în locul alternativei de a juca fără spectatori. La ora respectivă, criza coronavirusului nu fusese clasată încă în rândul pandemiilor, ligile naţionale de fotbal încă nu îşi suspendaseră activitatea şi aşa mai departe, iar regiunea părea încă una sigură, cu un singur caz confirmat de îmbolnăvire. Totuşi, turneul de la Indian Wells a părut că se grăbeşte să acţioneze radical şi a dat, practic, startul seriei de măsuri extreme, anticipând într-o oarecare măsură ce avea să se întâmple mai departe la nivel mondial în sport.

Wimbledon are mai mult timp la dispoziţie până la startul oficial (29 iunie), iar Marea Britanie a fost una dintre ultimele ţări care a suspendat campionatul de fotbal, impunând de asemenea măsuri ceva mai lejere populaţiei decât restul Europei. Însă organizatorii celui mai prestigios turneu de tenis al lumii au fost extrem de tranşanţi până acum, anunţând pentru „Daily Mail“ că preferă să anuleze turneul decât să joace cu tribune goale. Sunt şi voci care au adus în dezbatere consecinţele pe care măsurile uşor întârziate aplicate de Marea Britanie ar putea să le aibă asupra evoluţiei viitoare a pandemiei în Insulă.

Mai în glumă, mai în serios, cei mai glumeţi fani ai sportului alb au tras concluzia că tenisul pare că îl va aştepta pe Roger Federer să se pună din nou pe picioare după operaţia suferită la genunchi post-Australian Open şi despre care se ştie că îl va ţine în afara terenului cel puţin până în vară.

Consecinţe catastrofale pentru Tokyo 2020?

Consecinţele anulării turneelor de tenis sunt multiple, ca în cazul tuturor sporturilor. Jeremy Chardy a articulat cel mai bine temerile sportivilor legate de încasări, bugete şi politica de auto-conservare. Pe lângă pierderile de ordin financiar, devin tot mai evidente problemele legate de punctarea sportivilor în clasamentul mondial.

Sportivii pierd puncte pe bandă rulantă în clasamentul pe 52 de săptămâni, pentru că nu se poate juca. Ierarhiile se schimbă fără ca cineva să fi jucat vreun meci, iar impactul asupra tablourilor viitoare va fi din ce în ce mai evident cu cât pauza competiţională se va prelungi. Iar clasamentul mondial are un impact direct asupra turneului olimpic, întrucât criteriu de calificare la Tokyo 2020 este considerat clasamentul mondial actualizat după Roland Garros 2020.

În această situaţie, sportivii pierd şansa de a acumula puncte necesare pentru a-şi asigura calificarea la Jocurile Olimpice - şi nu mai este o noutate faptul că unii - precum Irina Begu, îşi creionaseră o strategie clară pentru a prinde în extremis prezenţa în Japonia.