Ilie Năstase, pe covorul roșu la Cannes. Între aplauze la scenă deschisă și „caracter de porc”
0„Nasty”, documentarul despre viața și cariera fostului mare tenismen Ilie Năstase, a fost inclus în selecția celei de-a 77-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes. La finalul proiecției de ieri, primul lider ATP din istorie și echipa care a lucrat la peliculă au fost aplaudați la scenă deschisă.
Pe covorul roșu, alături de Ilie Năstase și regizorul Tudor Giurgiu, și-au mai făcut apariția Henri Leconte, Ion Țiriac, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu, Cosmin Hodor, Virginia Ruzici sau Andrei Stehan. Și legendarul Boris Becker a ținut să fie prezent la alături de aceștia la Festivalul de Film de la Cannes.
„E un moment special pentru că ei nu prea iau documentare acolo, ci filme artistice. Ne-au luat pe noi și e un succes. Nu neapărat al meu, ci al lui Tudor Giurgiu care s-a ocupat. Dacă are succes și la Cannes înseamnă că a știut ce a făcut, nu? Ar fi ceva extraordinar ca acest film să fie premiat. În primul rând pentru regizori și producători. Eu sunt obișnuit din tenis, când cineva vine să urmărească meciurile mele. Nu toți țin cu mine, așa că eu nu îmi fac probleme”, a declarat Ilie Năstase, pentru Fanatik.
Nadal, Borg sau Jimmy Connors vorbesc în film
Jucători legendari precum Rafael Nadal, Björn Borg, Jimmy Connors, Stan Smith sau Phil Knight apar în pelicula despre viața lui Ilie Năstase. Primit excelent de majoritatea criticilor de film, documentarul care prezintă și influența fostului mare sportiv român asupra tenisului mondial, a fost analizat și de Victor Morozov. Criticul a avut o reacție dură nu la adresa filmului, ci a protagonistului acestuia.
Într-un editorial pentru Scena 9, acesta comentează anumite momente incriminatorii, precum interacțiunea fostului sportiv cu tenismenul american Arthur Ashe. Faza în care Ilie Năstase îi pune insistent mâna pe păr și îl strigă pe adversarul său cu un termen discriminatoriu poate fi considerat tulburător.
„Filmul include imagini de arhivă dinaintea unui meci, pe la mijlocul anilor ’70, cu Arthur Ashe – tenismen american de culoare și probabil primul star al tenisului din epoca Open –, când Năstase îi pune insistent mâna pe păr (e coafat afro) și îl strigă Negroni, hăhăindu-se imbecil. Moment greu de privit, cu atât mai greu cu cât Ashe îi răspunde cosmopolit și suveran, alegând în aceeași zi să părăsească terenul în fața maimuțărelilor românului”, a scris Victor Morozov la lansarea filmului în România.
Sarabandă de laude deșănțate
„Prezența acestor scurte momente incriminatorii nu știrbește, ci contribuie la celebrarea protagonistului. Îi îngroașă șarmul de bad boy autentic (Yannick Noah), îi adâncește misterul de mare jucător în ciuda caracterului său de porc. A existat vreun plan de a o coopta, de pildă, pe Serena Williams în cercul lăudătorilor lui Nasty? Cu siguranță că ar fi avut altceva de spus. Ar fi adus – chiar și pe un palier neutru-cinematografic – o mică variațiune în această sarabandă de laude deșănțate, care face din film o odă unidimensională, cu structură repetitivă”.
Victor Morozov scrie și că filmul „Nasty” ridică semne de întrebare în ceea ce privește reprezentarea diversității de gen și masculinității problematice. „Genericul precizează că Nasty e regizat de Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu și Tudor D. Popescu. Nici nu e de mirare că documentarul – în care vorbesc doar două femei (Billy Jean King și Virginia Ruzici, care îl simpatizează pe Năstase) izolate într-un puhoi de bărbați – aduce, de la un capăt la altul, a fantezie băloasă față de un tip de masculinitate problematic”.
Se încarcă comentariile...
