Ignorați de autorități, adulați de o lume întreagă: sportivii care au adus medalii României în 2022 | SPECIAL

0
0

Sportul este unul dintre puținele lucruri care unesc și care aduc oamenilor bucurie la unison. În România, bucuria este subfinanțată, iar performanțele sunt considerate axiome – fără permisiune de a răspunde la întrebarea „cum?“. În 2022, sportul-rege a făcut un pas înapoi, lăsând în lumina reflectoarelor sporturile care au adus medalii obținute fără milioane de euro și fără atenția presei. Ei sunt cei datorită cărora imnul României a cântat anul acesta.

david popovici medalie
David Popovici a uimit întreaga lume, doborând recorduri mondiale. FOTO: AFP

CANOTAJ

Au făcut valuri

Ca de fiecare dată, canotorii români, atât fetele, cât și băieții, au revenit de la competițiile internaționale cu medalii strălucitoare, reușind în acest an să câștige 12, dintre care 9 de aur. Locul 3 la Campionatele Mondiale de la Račice, în spatele Marii Britanii și al Italiei, în clasamentul pe națiuni, și locul 2, după Marea Britanie, la Campionatul European organizat la München, pentru canotajul din România. Două cifre care, singure, explică simplu, dar cuprinzător, unde se situează „tricolorii“ la nivel mondial. Numerele ascund multă sudoare, efort, sacrificiu, dar și o bună coordonare din partea federației de profil, care a dus la un număr-record de medalii câștigate, dacă este să ne uităm la numărul de clasări pe podium din ultimii cinci ani: 12, din care 9 medalii au fost de aur și 3 de bronz.

„Sunt un președinte de federație extraordinar de fericit, chiar cel mai fericit, pentru că acești copii minunați au scris istorie. Am trăit la Mondial o bucurie de nedescris. Am făcut istorie, am bătut recorduri. Și eu mi-am dorit să ies campioană în barca de dublu, nu am reușit. Iar Simona Radiș în 45 de minute de când a terminat proba ei a urcat în barca de 8+1. Și le-a spus colegelor: «Aveți încredere în mine că eu vă scot campioane». Vorbim de fenomene. Simona noastră este un fenomen. Este cum e David Popovici în natație“, a spus șefa forului de canotaj, Elisabeta Lipă, după competiția de la Račice.

În Cehia, campioni au fost Simona Radiș și Ancuța Bodnar la dublu vâsle feminin, Ionela Cozmiuc la simplu vâsle feminin categorie ușoară, Marius Cozmiuc și Sergiu Bejan la dublu rame și Magdalena Rusu, Iuliana Buhuș, Adriana Ailincăi, Maria Tivodariu, Mădălina Bereș, Amalia Bereș, Ioana Vrînceanu, Simona Radiș și Victoria-Ștefania Petreanu la 8+1 feminin.

nationala de canotaj
Canotorii români au câștigat anul acesta 9 medalii de aur. FOTO: Getty Images

Rezultatele de la Mondiale erau oarecum anunțate după turul de forță de la Europene, competiția de la München având loc în august, acolo unde Simona Radiș strălucise, iar România urca pe podium de 8 ori.

Cele 5 medalii de aur au fost câștigate la dublu rame, feminin (Ioana Vrînceanu și Denisa Tîlvescu) și masculin (Marius Cozmiuc și Sergiu Bejan), la dublu vâsle feminin (Ancuța Bodnar și Simona Radiș), simplu vâsle, categorie ușoară (Ionela Cozmiuc) și 8+1 feminin (Mădălina Bereș, Amalia Bereș, Magdalena Rusu, Iuliana Buhuș, Ancuța Bodnar, Denisa Tîlvescu, Ioana Vrînceanu, Simona Radiș și Adrian Munteanu), iar cele 3 de bronz la patru rame feminin (Mădălina Bereș, Iuliana Buhuș, Magdalena Rusu și Amalia Bereș), patru rame masculin (Mihăiță Țigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ștefan-Constantin Berariu, Florin Lehaci) și patru vâsle masculin (Mihai Chiruță, Ciprian Tudosă, Ioan Prundeanu și Marian Enache).

„Popovici“ din canotaj e fată

Ancuța Bodnar, Simona Radiș
Ancuța Bodnar și Simona Radiș, fetele care aduc performanța. FOTO: Getty Images

Simona Radiș a câștigat tot ce se putea la concursurile internaționale puternice din acest an, devenind dublă campioană europeană și mondială, la dublu vâsle și cu barca de 8+1. A fost caracterizată ca un adevărat fenomen, o sportivă care e pentru canotaj ceea ce e David Popovici pentru înot, fiind desemnată și Sportivul Anului în canotajul românesc.

„Titlul acesta mă bucură mult, îmi dă încredere și mă motivează ca în viitor să nu cobor ștacheta. Îmi doresc să muncesc și mai mult și să am evoluții constante. Pentru mine, să câștig două medalii de aur într-o oră la Mondiale a fost o provocare pe care am îmbrățișat-o cu mare drag. Mi-am dorit să îmi demonstrez în primul rând mie că pot să fac față. Nu mă așteptam să primesc singură acest premiu minunat, pentru că de obicei sunt alături de Ancuța Bodnar“, a declarat Simona Radiş la gala de decernare a premiului Sportivul Anului. Colega ei de barcă, Ancuţa Bodnar, a adăugat: „Suntem pregătite pentru Jocurile Olimpice de la Paris. Anul viitor vom califica barca, iar apoi vom aștepta concursul din cadrul Jocurilor Olimpice“.

SCRIMĂ

Cu frâna trasă

Într-un clasament al tuturor timpurilor, scrima românească ocupă locul 9 în topul mondial pe medalii, cu 67, din care 13 de aur, și locul 7 în clasamentul european, cu 58, din care 16 de aur. Anul acesta, nicio medalie de la Europene, însă două locuri 3 de la Mondiale.

De fapt, de la Europene nu am mai adus medalii din 2017 (în 2020 și 2021, competiția a fost anulată), atunci când Bianca Pascu, la sabie, și echipa de spadă veneau acasă cu două medalii de bronz.

maria boldor scrima
Maria Boldor a adus bronzul la floretă. FOTO: EPA EFE

La Mondiale însă, Iulian Teodosiu, cu medalia de bronz de la sabie, și Maria Boldor, tot locul trei, dar la floretă, au salvat evoluțiile tricolore din 2022. „Sunt foarte bucuroasă de rezultat, dar asta înseamnă că trebuie să muncesc mai mult, pentru că de-abia de acum începe greul. Sper și sezonul următor să fiu cel puțin la acest nivel. Am trăit în Egipt cel mai frumos moment al carierei, a fost de-a dreptul copleșitor, fascinant, incredibil. Mă gândesc la Paris, dar să nu uităm că certitudinea nu există în sport. Oricum, medalia de la Mondiale mă face să mă simt mai puternică, mi-a arătat că pot și că sunt în stare de multe“, declara sportiva de 26 de ani. Maria a reușit să aducă o medalie mondială pentru floreta românească, la individual, după 19 ani. În 2003, Roxana Scarlat reușea tot bronz, în competiția de la Havana. Scarlat este una dintre cele mai mari scrimere române, fosta sportivă adunând 4 medalii europene, 8 mondiale și una olimpică, atât la individual, cât și cu echipa.

După nouă ani

Iulian Teodosiu a participat pentru prima dată la un Campionat Mondial în 2013, acolo unde, ajutat de coechipierii săi, Alin Badea, Tiberiu Dolniceanu și Ciprian Gălățanu, a câștigat medalia de argint. La individual, a trebuit să aștepte, dar cine muncește și are și răbdare va fi și recompensat. „Sunt momente când îmi pierd cumpătul, când sunt mai furios, dar încerc să mă calmez“, declara pentru digi24.ro sportivul din Slobozia. La Mondialele din Cairo a fost atent, concentrat și a luat prima medalie: bronzul la individual.

ÎNOT

În apă, spectacol și performanță

La înot, România a produs, din când în când, mari campioni – de la Jocurile Olimpice de la Los Angeles având aproape mereu cel puțin un sportiv care a urcat pe podium. Din acest an, are și un fenomen.

România a început să scoată capul în înotul mondial în deceniul 9 al secolului trecut, prin Aneta Pătrășcoiu. Au urmat Tamara Costache, „fluturele“ din Baia Mare, Noemi Lung, Carmen Bunaciu, Biki Câșlaru, apoi Răzvan Florea, Diana Mocanu și Camelia Potec. Din 2004, am participat la competiții mondiale, campionate în bazin scurt sau lung, sau la Jocurile Olimpice, dar aducând puține medalii, cum ar fi cele ale lui Nicolae Ivan, Larisa Lăcustă şi Ioan Gherghel. În Europa însă, prezența românească pe podiumuri a rămas constantă, au fost mereu sportivi care au muncit pentru un loc printre primii trei, pe listă fiind, printre alții, Luminița Dobrescu, Ioana Diaconescu, Raluca Udroiu, Norbert Trandafir, Ioan Gherghel, Dragoș Coman, Nicolae Butacu, Dragoș Agache.

ROBERT GLINTA
Robert Glință, unul dintre înotătorii de viitor ai României. FOTO: EPA EFE

Seceta de medalii mondiale strălucitoare a luat sfârșit! Și asta pentru că doi băieți și-au pus în cap să ducă România mai sus decât a fost vreodată: Robert Glință și David Popovici!

Piteșteanul a făcut trecerea cum trebuie de la juniori, acolo unde a fost campion mondial în 2015, și, treaptă cu treaptă, a urcat până a ajuns campion european în bazin lung în 2020, la 100 m spate, sau vicecampion european și medaliat cu bronz mondial în bazin scurt, în 2021. În 2022 nu a luat medalii la turneele majore, dar, lângă el a explodat un talent uriaș: David Popovici. „David este o inspirație și pentru mine, de departe. Și eu îmi adun foarte multă energie prin faptul că sunt lângă el și văd niște performanțe absolut uluitoare, nu numai pentru noi românii, ci văd antrenori și sportivi din întreaga lume complet uluiți de ceea ce reușește David. Este un tip foarte cerebral, cu picioarele pe pământ, foarte ambițios, determinat, calculat, și asta cred că este rețeta succesului lui, împreună cu toată echipa, antrenori și părinții care sunt în tribună. Este foarte bine protejat, încurajat. A fost setat de mult timp pentru succes. Și ceea ce se întâmplă acum este doar o consecință a tuturor lucrurilor, detaliilor, amănuntele puse la punct cât mai perfecte în pregătire“, declara pentru a1.ro Robert.

david popovici
David Popovici, un fenomen mondial. FOTO: Getty Images

David Popovici a câștigat toate probele individuale la care a participat în acest an, fie că au fost la seniori – e dublu campion mondial și european –, fie că au fost la juniori, unde a luat cinci medalii de aur. În plus, a mai adunat două medalii de aur și două de argint cu colegii de la ștafetă la concursurile juniorilor.

„La Roma am reușit și cel mai impresionant rezultat, am devenit cel mai rapid înotător din istorie. Cel mai mult m-au emoționat recordul meu mondial și cum m-am simțit imediat după ce am reușit această performanță. Când ieșeam din apă, când mă aplauda absolut toată tribuna, lumea era în delir, a fost foarte emoționant și unic. Sună foarte bine, David Popovici, cel mai rapid înotător din istorie. Sună ca un titlu bine-meritat și sună exact ca obiectivul pentru care am muncit atât de mulți ani la rând“ , declara tânărul înotător de 18 ani.

Spectacol la debut

La Europeanul din 2022 a fost introdusă pentru prima dată proba de sărituri de la mare înălțime, de pe platforma de 27 de metri, probă la care România a făcut spectacol, a câștigat atât medalia de aur, cât și pe cea de argint. Constantin Popovici a devenit astfel primul campion european din istoria acestei discipline (a adunat 455,70 puncte), iar Cătălin Preda a urcat pe locul 2, cu 436,20 puncte.

JUNIORI

Mici la stat, mari la fapt

E oarecum normal ca sporturile unde sunt rezultate la seniori să aibă rezultate notabile, dacă nu chiar și mai bune la juniori și la tineret, fapt ce asigură și un viitor acelor sporturi. E cazul înotului, unde David Popovici a fost o adevărată locomotivă, România câștigând la Mondialele și la Europenele de juniori 17 medalii, din care 9 medalii de aur (David Popovici, Bianca Costea, Vlad Stancu, fiind medaliații de la individual). La box s-au câștigat 3 medalii, cea de aur aparținând lui Crinuța Sebe. Canotajul a venit de la competițiile de top internaționale destinate juniorilor și tineretului cu 23 de medalii, din care 10 de aur; luptele s-au întors cu 7 medalii; scrima cu 7 medalii, din care una de aur.

amalia puflea
Amalia Puflea a terminat prima proba la sol. FOTO: Profimedia

O palidă consolare vine dinspre junioarele și juniorii de la gimnastică și haltere, discipline unde România reprezenta mai demult o forță mondială. La Europeanul de gimnastică al juniorilor, fetele au reușit să ducă România pe locul doi în clasamentul națiunilor, cu 6 medalii, 2 de aur, 2 de argint și 2 de bronz. Sabrina Voinea a câștigat primul loc la sărituri și bronzul la sol, Amalia Puflea a terminat prima la sol și a urcat pe treapta a treia a podiumului la bârnă, iar Amalia Ghigoarță a terminat a doua la individual compus. În plus, echipa a terminat și ea pe locul 2.

La haltere, cel puțin la nivel european, avem reprezentanți la toate categoriile de vârstă de la 15 ani până la 23 de ani. La sub 17 ani, acolo unde România a câștigat 27 de medalii, îi amintim pe campionii Cosmin Isofache, Ioana Miron, Estefania Dobre, Tiberiu Donose, Iulian Diaconu și Narcis Papolti. La competițiile destinate celor sub 23 de ani, tineret și juniori, România a luat 33 de medalii, 9 fiind de aur, prin Cosmin Isofache, Mihaela Cambei, Valentin Iancu și Alexandra Alexe.

Pe 8, la Festivalul Olimpic al Tineretului

România a obținut rezultate bune și la Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE): a terminat pe locul 8 la general (19 medalii, 5 de aur, 8 de argint și 6 de bronz), la concursul din Slovacia, tricolorii având reprezentanți la atletism, înot, ciclism, gimnastică, judo, volei, handbal și tenis. Dacă cele mai multe medalii de aur au fost aduse de gimnastică (Amalia Puflea și echipa feminină), ca număr, atletismul a fost sportul cu cei mai mulți reprezentanți pe podium, șapte (Mihai Motorca, la disc; Lucian Ștefan, la 3.000 m; Cristian Popescu, la lungime; Alexandra Uță, la 400 m garduri; Alin Savlovschi, la 2.000 m obstacole; Maria Capotă, la 400 m și Ana Maria Vișan, la disc).

KAIAC-CANOE

Revenire-n top

După perioada incertă din timpul pandemiei de COVID-19 și după ce în 2021 România a reușit doar o medalie de bronz la Mondiale și Europene, 2022 a însemnat o descătușare pentru canoiștii români. România a început din nou să facă furori în lumea kaiacului-canoe mondial, și asta în principal după ce Cătălin Chirilă a câștigat aurul mondial în proba de canoe simplu 1.000 m, probă olimpică. Sportivul din Tulcea a reușit la aceeași competiție să mai aducă încă o medalie pentru România, de argint, pe distanța de 500 m, care însă nu este probă olimpică.

Și asta nu a fost un accident, pentru că după Mondialele din Canada, a fost la fel de puternic și la Europenele din München, Germania, unde a luat din nou medalia de aur la canoe simplu 1.000 m și, de data asta, bronz la 500 m. Patru medalii, un om!

Cătălin Chirilă, Victor Mihalachi
Cătălin Chirilă și Victor Mihalachi, băieții de aur. FOTO: Profimedia

La München, la Europene, Chirilă a călcat pe urmele lui Ivan Patzaichin, care câștiga titlul olimpic în Germania după ce în serii a concurat cu pagaia ruptă. „Am concurat pe canalul unde domnul Ivan Patzaichin a pornit istoria. Am avut mari speranțe, eram deja campion mondial și doream o dublă. A fost greu să fac dubla, dar am luat două medalii, una de aur și una de bronz“, explica, la ProArena, Chirilă, care aducea o nouă medalie europeană pentru România după o secetă de 11 ani (în 2011, la Belgrad, Iosif Chirilă câștiga argintul).

Cele mai importante medalii sunt însă cele de la Mondiale. Acolo, sportivul antrenat de Florin Popescu și Petre Condrat a intrat pe lista scurtă a românilor care au luat titlul mondial, după Aurel Macarencu (1987), Ivan Patzaichin (1973 și 1977) și Simion Ismailciuc (1963). Mai mult, România nu mai luase medalie la Mondiale din 1994, când Victor Partnoi termina cursa pe locul trei.

„Vreau să mulțumesc celor care m-au susținut, celor care au fost în spatele meu. Fără ei nu aș fi putut ajunge unde am ajuns. Pentru a reuși o asemenea performanță, știm cu toții câtă muncă trebuie și câte zile de chin au existat și este nevoie de tot ajutorul din lume. Sunt bucuros pentru acest rezultat, înseamnă enorm pentru mine. Pentru mine personal, medalia reprezintă confirmarea că toate speranțele pe care mi le-am pus, la începutul pregătirii, nu au fost în zadar. Practic, munca a dat roade și mă bucur că am reușit să obțin această performanță“, a declarat, vizibil emoționat, Cătălin Chirilă după participarea la Mondiale.

TENIS DE MASĂ

În parametri normali

La tenis de masă ne-am obișnuit să ieșim bine din toate confruntările. În acest an, la individual au avut loc doar Campionatele Europene, Mondialele având loc doar la nivel de echipe. La competiția pe echipe care s-a desfășurat în China, fetele au fost scoase din concurs de Hong Kong, în optimile de finală, iar băieții au ieșit încă din grupe, acolo unde s-au clasat pe locul 3 din cinci reprezentative.

La Europene însă, tricolorii au reușit să se claseze pe locul 5 pe națiuni, după ce au adunat patru medalii în probele pe echipe. Bernadette Szőcs a luat aurul la dublu feminin, alături de austriaca Sofia Polcanova, și argintul la dublu mixt, alături de Ovidiu Ionescu. Elizabeta Samara și Andreea Dragoman au terminat pe locul doi la dublu feminin, iar Adina Diaconu, în echipă cu spaniola Maria Xiao, a luat medalia de bronz.

Bernadette Szőcs
Bernadette Szőcs, un aur și un argint la dublu. FOTO: Getty Images

În probele individuale, numai Bernadette Szőcs a urcat în fazele finale, fiind eliminată în sferturile de finală de austriaca Sofia Polcanova, colega ei de echipă de la dublu și cea care a câștigat titlul la München. „Am devenit campioană europeană, alături de prietena mea Sofia. Felicitări, draga mea, pentru că ai luat și medalia de aur la simplu! Am obținut medalia de argint cu Ovidiu Ionescu la dublu mixt și, deși nu am putut câștiga o medalie la simplu, sunt mulțumită de felul în care am jucat, pentru că știu că în acea zi am dat totul. Acesta e sportul, nu poți câștiga întotdeauna, dar e important să lupți și să mergi mai departe! Münchenul va fi mereu în inima mea!“, transmitea Bernadette Szőcs la finalul competiției din Germania.

„A fost o bucurie că am jucat finala, chiar dacă am pierdut-o, ne bucurăm de medalie, am muncit mult pentru ea“, declara și Ovidiu Ionescu, sportiv care are în palmares și o medalie de argint europeană la simplu, câștigată în 2018.

JOCURILE OLIMPICE DE IARNĂ

Încercăm până reușim

andreea grecu bob
Andreea Grecu a adus un loc 12 la bob, cea mai bună clasare a României. FOTO: Getty Images

Acesta pare a fi motto-ul reprezentanților României la Jocurile Olimpice de Iarnă, competiție care, în acest an, a avut loc la Beijing, în februarie. Tricolorii au participat la 22 din cele 23 de ediții ale celei mai tari competiții care adună sporturi de iarnă, reușind doar o medalie: un bronz în 1968, prin Ion Panțuru și Nicolae Neagoe, la bob. În acest an, România a dus în China 21 de sportivi, cea mai bună clasare fiind locul 12, realizată de Andreea Grecu, la individual, la monobob, și poziția a 9-a în ștafeta mixtă de sanie, alcătuită din Raluca Strămăturaru, Valentin Crețu, Marian Gîtlan și Darius Șerban. „Mi-am dorit să termin în primii 6, dar a fost destul de greu. Din păcate, în România nu există o strategie sănătoasă. Țările puternice au cu totul altă viziune asupra sportivilor și asupra sportului de performanță și asta se vede și se simte atunci când concurezi cu ele. Trebuie să o spun, pentru că altfel m-aș simți vinovată: nu încurajez încă pe cei mici să facă sport de performanță pentru România până nu se rezolvă problemele și până nu luăm exemplu de la națiunile puternice“, spune Andreea Grecu.

ATLETISM

Fără susținere, dar cu medalii

Chiar dacă atletismul nu e sprijinit de cei care ar trebui să o facă, sportivii reușesc să aducă medalii, atât în probele clasice, cum ar fi aruncarea ciocanului, cât și în cele neolimpice, ca alergarea montană.

Sportivii care au ales atletismul și au devenit campioni europeni sau mondiali au multe lucruri în comun – munca până la epuizare, dedicarea, dorința, dar și faptul că ori nu au condiții bune de antrenament, ori le lipsește suportul din partea instituțiilor naționale și uneori sprijinul cluburilor. „Sunt destul de multe lipsuri. În primul rând, trebuie să ai o echipă în spate ca să fii un sportiv de primele trei locuri mondiale sau olimpice. Din păcate, noi nu avem această echipă. Trebuie mai multă susținere, mai mulți sponsori, o bază sportivă cum trebuie de antrenament, pentru că și asta lipsește“, declara Bianca Ghelber, sportiva care a aruncat ciocanul 72,72 metri în acest an, pentru a pune mâna pe medalia de aur europeană, fiind prima atletă care a luat titlul continental după aurul Ionelei Tîrlea din 2002.

Bianca Ghelber
Bianca Ghelber, o aruncare pentru medalia de aur. FOTO: Getty Images

Bianca Ghelber face atletism de la 10 ani, dragostea pentru sport fiindu-i insuflată de tatăl ei, boxer amator. A fost de patru ori campioană mondială la juniori și de trei ori campioană europeană înainte de a deveni senioară. Recordul personal l-a făcut la Jocurile Olimpice de la Tokyo, acolo unde, cu 74,18 metri, a reușit să se claseze pe poziția a 6-a (poziție pe care a ocupat-o și la Mondialul de Atletism). Ajunsă la 32 de ani, cu o fetiță de 7 ani care o așteaptă să ajungă acasă cu medaliile cele mai strălucitoare, Bianca visează la o medalie olimpică, la Paris urmând să fie la a patra participare la această competiție. „Medalia de la Europenele de la München a fost un vis devenit realitate, care s-a împlinit după multă muncă și multe sacrificii“, declara fericită sportiva din Roman după ce a reușit să aducă un nou aur pentru România după 20 de ani. În afară de reușita de la aruncarea ciocanului, România nu a mai avut alte rezultate valoroase la probele olimpice, clasice, din atletism.

Fetele fac spectacol în alergarea montană

Trei ani au fost necesari pentru ca România să câștige un nou titlu mondial la alergare montană. În 2019, antrenată de Ionuț Gălițeanu, Cristina Simion urca pe prima treaptă a podiumului după ce făcea o cursă senzațională în Argentina. În 2022 a venit rândul Denisei Dragomir, poate cea mai bună alergătoare montană din România și una dintre cele mai bune din lume. Sportiva antrenată de Valentin Coroja a avut un an plin, și cu accidentări, dar și cu rezultate extraordinare. Înainte de Mondialele din Thailanda, alergătoarea rezidentă la Brașov devenea campioană mondială de skyrunning, un alt mod de a denumi alergarea montană, competițiile de skyrunning fiind organizate de o federație privată. În Asia, Denisa s-a descătușat și a luat și titlul care-i lipsea, cel de campioană mondială. „A fost un moment pe care cu greu îl poți descrie în cuvinte, am fost foarte emoționată. A fost cea mai grea și cea mai muncită medalie“, a declarat sportiva după cursă.

Aurul mondial nu a fost însă singurul rezultat bun al anului 2022. Argintul european aparține tot unei românce. Mădălina Florea „a zburat” în Spania și a terminat pe locul 2 cursa care s-a desfășurat în El Paso. „M-am simțit extraordinar, am fost un vulcan de fericire. A fost una dintre cele mai intense și mai frumoase zile din viața mea“, ne declara sportiva din Sighișoara. Chiar dacă nu au ajuns încă pe podium, și băieții au reușit să pătrundă în top 10 la campionatele mondiale și europene: Leonard Mitrica, pe 10 la Europene și pe 13 la Mondiale, Bogdan Damian, pe 8 la Mondiale și pe 15 la Europene.

BOX

Încă nu am pus mănușile-n cui

România, cu 120 de medalii la Europene, nu mai are de mult boxerii care speriau adversarii când intrau în ring la Campionatul European, așa cum a fost Lucian Popescu, de trei ori campion european, la trei categorii diferite, sau Aurel Toma, de două ori campion european, ambii înainte de Primul Război Mondial. Sau, așa cum a fost Leonard Doroftei, care câștiga titlurile în 1996 și 1997. Dar nici nu a dispărut de pe lista cu medaliații de la Europene.

Lăcrămioara Perijoc
Lăcrămioara Perijoc, argintul la Mondiale. FOTO: Mediafax

Pugilistul Andrei Arădoaie a adus din nou o medalie pentru România, după şapte ani de secetă, după ce a fost învins în semifinalele categoriei de 86 kg de georgianul Gheorghi Kușinașvili (competiția a avut loc la Erevan, Armenia). „Nu îmi pare rău de parcursul meu. Sunt fericit unde am ajuns și cred că pe viitor voi fi mai bun. Eu o să trag din ce în ce mai tare și sper să aduc cât mai multe medalii pentru România. Îmi doresc foarte mult o medalie olimpică“, declara pentru Agerpres boxerul de 29 de ani. „Găsește resurse în orice moment, dacă avea șanse la tragerea la sorți putea ajunge și în finală“, adăuga antrenorul lui, Dumitru Dorobanțu.

La fete, competiții la nivel înalt se țin din 2001, în acest an având loc și Campionatele Mondiale, acolo unde tricolorii au adunat 14 medalii de-a lungul a 12 ediții. Ultima, de argint, a fost adusă de la Istanbul de Lăcrămioara Perijoc. „Sunt recunoscătoare pentru rezultat, sunt mulțumită, fericită și împăcată cu mine. Voi face tot posibilul să obțin rezultate bune și la competițiile viitoare“, a declarat după finala de la 54 de kilograme, ultim act pe care Perijoc l-a pierdut în fața turcoaicei Hatice Akbaș. De la Europene, disputate în octombrie, România s-a întors fără medalii.

LUPTE

Premieră istorică pentru România

ANDREEA ANA
Andreea Ana a scris istorie: prima medalie de aur la Europene. FOTO: AFP

Luptătorii români continuă să aducă medalii de la competițiile continentale sau mondiale, în 2022 fiind câștigată, pentru prima dată în istorie, și o medalie de aur la Europene (competiția a avut loc la Budapesta), după ce Andreea Ana, categoria 55 kg, a luat titlul în fața Oleksandrei Homeneț, sportivă din Ucraina. „A fost un turneu greu, dar mă bucur că am reușit să câștig aurul și că am devenit prima luptătoare tricoloră care ia această medalie. Am avut emoții, senzația e specială, e ceva aparte, ce nu se poate descrie în cuvinte când ești acolo, pe prima treaptă a podiumului“, a povestit pentru csasteaua.ro campioana europeană. Andreea Ana nu a fost singura româncă ce a urcat pe podium la Europenele de lupte, Alina Vuc, la categoria 50 kg, și Kriszta Incse, la 65 kg, reușind să câștige medalia de bronz.

La băieți, la aceeași competiție, Nicu Ojoc a luat medalia de argint, fiind învins în finala categoriei de 87 de kilograme de Turpal Bisultanov. Campionatele Mondiale de Lupte au avut loc la Belgrad, reprezentanții României reușind doar două medalii, ambele de bronz – una la lupte libere, prin Alexandra Anghel (la 72 kg), alta prin Alin Ciurariu (categoria 130 kg), la lupte greco-romane. România a ajuns astfel la un total de 84 de medalii strânse de-a lungul timpului, din care 15 de aur, clasându-se pe locul 18 în lume.

Sport


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri