Hagi şi Gică Popescu, poleiţi cu aur la Istanbul

În biroul lui Fatih Terim, cei doi români sunt imortalizaţi pe un panou cu figurile sculptate în aur.

Baza de cantonament de la Florya, cel mai select cartier al Istanbulului, geme de poze cu români. Aici îşi are cartierul general Galatasaray, cel mai cunoscut brand fotbalistic al Turciei. Hagi purtându-l pe braţe pe Fatih Terim. Gică Popescu, Taffarel şi Terim într-un moment de bucurie maximă. Mircea Lucescu şi posterul care respiră triumful din seara cuceririi Supercupei Europei contra lui Real Madrid.

Umit Davala vorbeşte româneşte

Chindia Târgovişte a venit la Florya pentru un amical de lux cu prima echipă a lui Galatasaray. Gică Popescu e preşedintele de onoare al Chindiei. Prima surpriză! În birourile de la Florya se vorbeşte româneşte. „Ce faci, Popescuuuu? Pe unde umbli?". E Umit Davala, fostul mare jucător al Galatei, acum „secundul" lui Fatih Terim. Îmbrăţişarea e mai lungă decât în noaptea de la Copenhaga, când „Cim-Bom" a câştigat Cupa UEFA. Nu poţi să nu vorbeşti de Cupa UEFA, fiindcă peste tot sunt tablouri şi postere cu triumful din 2000.

„Te aşteaptă Mister la el în birou". „Mă conduci tu? Am uitat unde...". Gică Popescu se ţine de glume. Cunoaşte baza de la Florya ca pe casa părintească de la Calafat. Biroul lui Terim e la etaj. Tapetat cu tablouri din cariera celui supranumit „Împăratul". Terim fotbalist la Galatasaray, Terim cu Mourinho, Terim la Milan, Terim la Fiorentina... „Popeeee...". Fatih Terim se ridică din faţa plasmei la care analizează viitorul adversar şi-l îmbrăţişează pe român. „Ia, uite, Mister, parcă am trecut şi eu pe aici!". De pe peretele biroului, Gică Popescu zâmbeşte imortalizat în aur! El, Hagi şi ceilalţi fotbalişti din echipa de istorie a Galatei 2000 figurează pe un panou cu chipurile sculptate în aur.

Transport gratis în contul Baciului

S-a terminat Galatasaray - Chindia Târgovişte. 2-1 pentru gazde, după ce Chindia a avut 1-0. Terim îl îmbrăţişează încă o dată pe Gică Popescu. „Good team, Pope!". Aştept la rând pentru interviu. Translator din engleză în turcă e Cristi, un român stabilit la Istanbul, care a fost o vreme şi translatorul lui Mircea Lucescu. Fatih Terim vorbeşte perfect engleza, dar ţine să aibă translator la interviu. „Să nu avem confuzii".

Am terminat interviul. Coborâm spre sala de mese. „Gicaaaaaaa!" E Taffarel, fostul portar al Galatei, campion mondial cu Brazilia în 1994. Acelaşi ritual plictisitor, cu Popescu luat în braţe. Simte şi Cristi să spună ceva. „Incredibil cât de iubit a rămas Gică la Istanbul. Am sunat la o firmă de transport pentru un autocar care să ducă jucătorii Chindiei de la aeroport la hotel, de la hotel la Florya, de la Florya la aeroport şi aşa mai departe. I-am spus patronului că e echipa lui Gică Popescu şi să ne spună cât costă. Când a auzit că e echipa lui Gică, a spus doar un cuvânt: Gratis!".

"Când a fost problema cu salariul lui Hagi la Galatasaray, în jur de 400.000 de dolari diferenţă, Terim s-a ridicat de la masă şi a spus: Suport eu! Îl vreau pe Hagi! Ăsta e Terim!''
Ioan Becali fost impresar

Fatih Terim, antrenorul galatasaray istanbul: „Sunt fraţii mei"

„Împăratul" Fatih Terim dezvăluie amănunte din relaţia sa cu Hagi, Gică Popescu şi Ioan Becali.

„Adevărul": Ce au însemnat pentru Galatasaray, Hagi şi Gică Popescu?

Fatih Terim: Mulţi ani am considerat că ei au fost copiii mei. Dar vremea a trecut şi acum pot spune că ei sunt fraţii mei mai mici. Am împărţit cu ei şi tristeţi, şi bucurii. Din fericire, momentele triste au fost mai puţine. M-ai întrebat ce au adus ei la Galata, nu?

Gică Popescu, alături de Fatih Terim (dreapta) antrenorul cu care s-a înţeles excelent la Galata

Exact.

Cu Hagi, mai ales, şi apoi cu Popescu, fotbalul din Turcia s-a dezvoltat. Ei au adus un plus de profesionism. Erau doi jucători care jucaseră la Real Madrid şi la Barcelona. Hagi chiar la amândouă! Îl ştii pe Giovanni?

Becali...

Da.

Cândva ne-a ameninţat că ne va împuşca în genunchi.

Ha, ha! Aşa e el! Dar nu a făcut-o, nu? Te văd întreg! Acest om are un mare merit în crearea echipei care a câştigat Cupa UEFA în anul 2000. Îţi doresc să faci tu multe articole câte discuţii am avut cu Giovanni şi cu başkanii noştri în acest birou! Ce strategii am pus aici noi la cale!

De ce l-aţi adus pe Hagi?

Pentru că era un fotbalist uriaş. Mi-am dat seama că de un astfel de fotbalist avea nevoie atunci, prin 1996, Galatasaray. L-am sunat pe Becali. Ştii ce mi-a zis?

Ce?

Mi-a spus ceva de genul: „Fatih, te admir, dar Hagi costă!". Ştii ce am răspuns eu?

...

Oricât costă, îl vreau la Galata!

A costat mult?

Întreabă-l pe Giovanni! (pentru prima dată, Fatih Terim râde cu adevărat)

Gică Popescu?

Venea de la Barcelona. Fusese căpitanul echipei! Voi ar trebui să fiţi mândri că fotbalul din România  a dat astfel de jucători.

Ce amintiri aveţi cu ei?

Cine a murit mai întâi dintre părinţii lui Hagi? Tatăl?

Cred că da.

În noaptea aceea am făcut tot ce se putea să-i asigur un avion privat. Era mult prea trist. Mi-am dat seama că se va chinui până dimineaţa să aştepte zborul de Bucureşti. L-am trimis pe la două sau trei noaptea cu o cursă privată. Un om ca Hagi merită orice efort. Dar am fost cu ei şi la bucurii.

Cum ar fi?

Ţi-am spus, necazurile au fost puţine (râde din nou). Am fost la nunta lui Popescu, la palatul acela al vostru...Cum îi spune?

Casa Poporului.

Aşa. A făcut-o Ceauşescu, nu? Am dansat şi o horă de-a voastră! Ţi-am spus, Hagi şi Gică Popescu sunt ca fraţii mei mai mici.

Vacanţă cu familia lui Taffarel

Taffarel (foto) e numai zâmbet. Doar că e un pic neras şi a mai albit, altfel era la fel când juca. Gică Popescu îi întinde mobilul. „E Luminiţa". Adică doamna Popescu. „Lumiiiii!", apoi goalkeeperul care a apărat poarta celei mai mari echipe naţionale în 101 partide se pune pe râs. „Ne vedem la vară, la Palma de Mallorca, da?". Taffarel face cu ochiul şi spune că Gică l-a invitat pe el şi pe familia sa într-un concediu la casa pe care românul o are acolo. La ieşirea din cantonamentul „Cim-Bom", sau la intrare, cum vreţi, tronează doi lei din piatră. Gică Popescu şopteşte: „Toată viaţa am avut parte de lei. Şi Craiova are unul pe stemă!".