Cum a ajuns sportul românesc din Epoca de Aur în epoca de piatră. Trimitem la JO sportivi ca în perioada comunistă de raţionalizare

România va trimite la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 70-80 de sportivi. În istoria ultimilor 60 de ani, doar la ediţiile din ‘68 şi ‘88 am mai avut un lot atât de mic, însă din motive de “raţionalizare”.

Sportul românesc traversează una dintre cele mai “crunte” perioade olimpice, plătind tribut indolenţei şi incapacităţii conducătorilor din ultimii 26 de ani.

România are asigurate până acum 60 de locuri pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Am calificat sportivi la atletism (15), handbal (14), canotaj (8), kaiac-canoe (6), scrimă (5), haltere (4), gimnastică (3), lupte (2), înot, box şi ciclism (câte unul). Cifra va urca până undeva la 70-80 de sportivi, pentru că vom mai trimite tenismeni, participanţii urmând a fi desemnaţi după Roland Garros, şi judokani. O palidă consolare ar reprezenta-o şi calificarea echipajului-regină din canotajul românesc, barca feminină de 8+1, care are nevoie să câştige Regata de la Lucerna, din luna mai, pentru a da la vâsle şi în Brazilia. Turnee preolimpice ar mai fi la tenis de masă, lupte, kaiac-canoe, iar campionul olimpic la tir din 2012, Alin Moldoveanu, aşteaptă un wild-card de la organizatori, aceasta fiind singura speranţă de a-şi apăra titlul de la Londra.

Indiferent că cifra finală a sportivilor calificaţi va ajunge la 70 sau va bate în 80, vorbim despre o gaură neagră în care se regăseşte olimpismul românesc. Raportându-ne la Jocurile Olimpice postbelice, doar la Melbourne ‘56, Mexico City ’68 şi Seul ’88 am avut delegaţii similiare ca dimensiune. Să nu ne îmbătăm însă cu apă rece! În Mexic şi în Coreea de Sud am ajuns cu atât de puţini sportivi din cauza regimului comunist, care a decis, din dorinţa de a face cât mai multe economii, să trimită doar sportivii cu şansele la medalie! Aşa se explică faptul că în Mexic au participat doar 82 de sportivi, care au luat 15 medalii, iar în Coreea de Sud, în 1988, procentul de performanţă a fost şi mai ridicat: 24 de medalii cu 68 de sportivi!

România va avea în 2016 tot în jur de 70-80 de sportivi, dar nu va ajunge în niciun caz la cifrele de succes din ‘68 sau 88. De altfel, obiectivul COSR e câştigarea a 6-8 medalii aşteptate de la gimnastică, scrimă, judo, eventual haltere, tenis sau de la naţionala de handbal feminin. Calificarea acestei din urme echipe a şters puţin din ruşine, pentru că a mărit delegaţia dintr-un foc cu 14 sportivi.

Calificări eşuate în serie

Pe lângă ratările îndelung comentate ale naţionalelor de gimnastică, alte sporturi au reuşit contrapeformanţe remarcabile în ultima perioadă. 12 boxeri au paricipat la un concurs de calificare la Samsun, dar niciunul n-a reuşit măcar să simtă miros de Rio: 11 au pierdut din primul tur, Bogdan Juratoni a ieşit din al doilea. La tenis de masă, în Suedia, 6 români şi-au jucat şansa de a merge la Rio, niciunul nu a fructificat-o. La lupte şi la scrimă eşecul a fost parţial, sporturile respective reuşind să califice câte un sportiv: Alina Vulc, la 48 kg, lupte libere şi floretista Mălina Călugăreanu.
 
România la Jocurile Olimpice

Am naturalizat trei luptători
În criză de timp şi de idei, Federaţia Română de Lupte a propus naturalizarea a trei sportivi: rusul Saritov Albert şi ucrainencele Sassa Kateryna şi Zhydachevska Kateryna. Guvernul a aprobat ieri acordarea cetăţeniei acestor trei luptători. Ei vor reprezenta România în ultimele turnee de calificare la JO, care au loc în Mongolia şi în Turcia în zilele următoare.