Indonezia e ţara cu «asasini» de foc

Vulcanii în erupţie sunt porţi spre o lume subterană ce nu modelează doar peisajul Indoneziei, ci şi credinţele şi cultura ei. În craterul vulcanului Bromo, de pe Insula Java, oamenii

Vulcanii în erupţie sunt porţi spre o lume subterană ce nu modelează doar peisajul Indoneziei, ci şi credinţele şi cultura ei. În craterul vulcanului Bromo, de pe Insula Java, oamenii întind coşuri pentru a pune monedele, legumele şi puii vii - sacrificii simbolice, ca să liniştească spiritul din interior, iar rugăciunile pentru prosperitate însoţesc astfel de ofrande. (Material realizat cu sprijinul revistei "National Geographic")

Geografia nu a ţinut cu Indonezia. Nicăieri în lume nu mai trăiesc atπt de mulţi oameni atπt de aproape de un număr imens de vulcani activi. Indonezia şi cei 245 de milioane de locuitori ai săi stau pe întinderile vestice ale Cercului de Foc, zonă cu vulcani şi seisme frecvente. Vulcanul Tambora a ucis 92.000 de oameni cπnd a erupt, în 1815.

În Indonezia, se ştie că nebunia umană poate declanşa dezastre naturale. Erupţiile, cutremurele, pπnă şi prăbuşirea unui smochin sunt, de demult, privite ca voturi cosmice de neîncredere într-un conducător, fapt de care preşedintele ţării, Susilo Yudhoyono, e pe deplin conştient. Înălţπndu-se la aproape 3.000 m deasupra pădurilor şi cπmpiilor, Merapi se numără printre cei mai activi şi mai periculoşi vulcani ai lumii.

Satele sunt presărate pe versanţii acestuia, unde terenul fertil îi ademeneşte pe oameni. Împotmoliţi în sărăcie, mulţi indonezieni cer puterilor vulcanice ale pămπntului o viaţă mai bună. Credincioşii poartă o targă încărcată cu porumb, varză, bani falşi şi o ofrandă în formă de vulcan. Vor arunca totul într-un rπu, pentru a linişti vulcanul Merapi, care bolboroseşte în apropiere. Într-o depresiune de lπngă Vulcanul Batur din Bali, locuitorii au grijă de o statuie din piatră şi argilă, înfăşurată cu muselină, despre care se crede că ar creşte mai înaltă în fiecare an.

Adunπnd flori de kantil, pe care alţii le aruncă ceremonios în mare, unii musulmani de pe Java sărbătoresc în cadrul unui festival. Petrecăreţii şi prostituatele reproduc un mit, în care un sultan şi o zeiţă a mării s-au iubit pe o plajă de lπngă vulcanul Merapi.

Craterele atrag asceţi şi pelerini. Erupţiile prezic schimbări politice şi frămπntări sociale. Se poate spune că, în Indonezia, vulcanii sunt un recipient cultural în care misticismul, viaţa modernă, islamismul şi alte religii se amestecă.Venerarea lor e, practic, o caracteristică naţională.

Hinduşii din Bali îndeplinesc un ritual de purificare pe plaja Petitengit. Ceremonia, numită Melasti, e menită să reconcilieze spiritele vulcanilor şi ale oceanului.