Interviu Protagoniștii serialului „The Diplomat“, despre situația femeilor în politică: „Sunt judecate după un standard diferit față de bărbați“

Kate Wyler și Grace Penn sunt două chipuri diferite ale femeii în politică, într-o lume care încă le judecă după alte reguli decât pe bărbați. Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Keri Russell, Allison Janney și Bradley Whitford vorbesc despre sursele de inspirație din spatele personajelor, prejudecățile din lumea puterii și provocarea de a schimba rolurile într-o societate patriarhală.

Keri Russell, în rolul diplomatei americane Kate Wyler Foto: Netflix

Într-o lume în care o femeie poate ajunge la Casa Albă, dar continuă să fie judecată pentru felul în care se îmbracă, vorbește sau își exercită autoritatea, serialul Netflix „The Diplomat“, ajuns la cel de-al patrulea sezon, explorează contradicțiile puterii. Prin Kate Wyler, o diplomată care refuză să se conformeze convențiilor, și Grace Penn, o președintă care știe să transforme prejudecățile în avantaje, producția vorbește despre femeile care încearcă să schimbe regulile politicii, dar și despre bărbații care trebuie să învețe să trăiască într-o lume în care nu mai dețin toate pârghiile puterii.

Lansat în 2023, serialul creat de Debora Cahn, scenaristă care a lucrat la „The West Wing“ și „Homeland“, a pornit de la povestea unei diplomate de carieră trimise să reprezinte Statele Unite la Londra, în mijlocul unei crize internaționale. Kate trebuie să gestioneze amenințări geopolitice, alianțe fragile și o căsnicie complicată cu Hal Wyler, interpretat de Rufus Sewell, diplomat la fel de experimentat, dar cu propriile ambiții politice. Între timp, Grace Penn urcă treptele puterii, iar relația ei cu soțul Todd, interpretat de Bradley Whitford, devine o altă demonstrație a felului în care politica se infiltrează în viața personală.

Feminismul ca strategie politică

În SUA, o femeie nu a fost încă aleasă președinte. În serial, Grace Penn ocupă însă Biroul Oval, iar Allison Janney nu o interpretează ca pe o figură simbolică, menită să demonstreze că femeile pot ajunge în vârful ierarhiei, ci este un politician care ia decizii dificile, uneori discutabile, și care nu cere permisiunea nimănui pentru a-și exercita autoritatea.

În cinematografie, SUA au o femeie președinte. Foto: Netflix

Potrivit unui raport din 2026 al ONU - Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor, doar 28 de țări erau conduse de o femeie, iar 101 nu au avut niciodată o femeie în funcția de șef al statului sau al guvernului. Mai mult, distribuția funcțiilor păstrează o diferență semnificativă: femeile sunt mai frecvent numite la ministere precum cele pentru egalitate de gen, drepturile omului și protecție socială, în timp ce bărbații domină domenii precum apărarea, justiția, afacerile economice și interne.

În acest context, Allison Janney vede în Grace Penn mai mult decât o femeie care ajunge într-o funcție rezervată, până nu demult, aproape exclusiv bărbaților. Cu toate acestea, deciziile pe care le ia pun la îndoială feminismul: este ea o figură feministă sau o femeie care ajunge să submineze feminismul pentru a supraviețui într-o societate patriarhală? „Dacă subminează feminismul? Nu știu. Cred că este o femeie atât de... atât de strălucită și atât de capabilă să-și asume acest rol. Cred că ceea ce admir la ea este că nici măcar nu își folosește feminitatea. Singurul aspect al feminității sale care o ajută, care devine superputerea ei, este faptul că oamenii o subestimează pentru că este femeie. Și cred că reușește să folosească acest lucru într-un mod puternic, în avantajul ei. Cred că este capabilă să ia decizii extrem de dificile, iar acest lucru s-a văzut, încă din sezonul doi“, spune Janney pentru „Weekend Adevărul“.

Grace știe că prejudecățile pot deveni instrumente politice, iar acest lucru vorbește despre o realitate mai veche decât serialul: femeile aflate în poziții de conducere trebuie adesea să demonstreze că sunt competente înainte chiar de a putea începe să-și exercite prerogativele. „Sper ca SUA să înceapă să considere tot mai firesc să vadă o femeie președinte și să ajungem, în sfârșit, să vedem cum viața imită arta și să alegem o femeie președinte. Cred că unii oameni îi pun la îndoială deciziile și se întreabă dacă este un președinte bun. Eu cred că este pur și simplu președinte: ia decizii dificile. La un moment dat, chiar îl întreabă pe Hal Wyler (n.r. – interpretat de Rufus Sewell) dacă el ar fi luat aceeași decizie, iar el îi răspunde: «Ai dreptate, aș fi făcut-o». Dar, pentru că este femeie, dintr-odată începe să fie considerată malefică. Însă cred doar că este o femeie capabilă să ia decizii cu adevărat dificile, care au consecințe“, mai spune Janney, laureată cu premiul Emmy pentru acest rol.

Toți oamenii Diplomației

Într-o încăpere în care se negociază soarta unui stat, un costum negru poate fi suficient pentru a transmite autoritate. O coafură dezordonată, o rochie nepotrivită sau o apariție fără machiaj pot deveni însă subiecte de discuție. Pentru Kate Wyler, diplomata americană interpretată de Keri Russell, asemenea detalii sunt aproape la fel de enervante ca o criză internațională. Nu are timp să se preocupe de aparențe, preferă hainele simple și nu pare deloc interesată să joace rolul femeii perfecte dintr-o fotografie oficială. Cu toate acestea, este una dintre cele mai inteligente persoane din încăpere și, adesea, singura care înțelege ce se întâmplă cu adevărat.

Keri Russell, la premiera celui de-al patrulea sezon "The Diplomat" Foto: Netflix

Cu ocazia unor conferințe recente avute la Harvard, Russell a descris serialul drept o declarație de apreciere pentru serviciul diplomatic american, adesea invizibil pentru public. În spatele marilor întâlniri dintre lideri există oameni care încearcă să prevină conflicte, să construiască alianțe și să repare relații diplomatice după războaie. Actrița vorbește pentru „Weekend Adevărul“ despre femeile care au inspirat-o și despre ambasadorii ale căror povești au contribuit la construirea personajului: „Kate este o combinație a multor femei din politică. Una dintre femeile cu care am discutat și pe care le-am intervievat în timp ce pregăteam începutul serialului a fost Samantha Power, care a condus USAID (n.r. – Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională. De asemenea, aceasta a fost ambasador SUA în cadrul ONU). Este o femeie extraordinară, are toate calitățile la un loc: este un om complet și ar putea face foarte, foarte multe lucruri cu viața ei, dar îi place munca prin care încearcă să îmbunătățească viețile oamenilor din țara noastră. Există și puțin din Hillary Clinton în serial, din relația cu familia Clinton. De asemenea, au fost câțiva ambasadori de la care am auzit povești concrete și ale căror vieți și activități ne-au impresionat profund, și despre care, de fapt, nu știm prea multe: acești ambasadori care merg în toată lumea și încearcă, într-un fel, să oprească războaie, iar apoi, când războiul se încheie, tot ei sunt cei care pun întreaga lume la loc. Așadar, foarte, foarte multe femei“.

Kate este însă departe de imaginea diplomatului impecabil. Este inteligentă, ambițioasă și frumoasă, dar și stângace, dezordonată și vulnerabilă. Nu își ascunde toate imperfecțiunile pentru a părea competentă, iar Keri Russell apreciază această libertate pe care scenarista i-a oferit-o personajului: „Îmi place foarte mult felul în care Deborah a construit-o pe Kate. Îmi place că poate fi inteligentă, ambițioasă și sexy, dar și complet dezordonată. Adică, îmi plac toate aceste lucruri și cred că îmi amintește de prietenele mele. Mi se pare amuzantă și chiar stânjenitoare. Mi se pare un personaj foarte bine conturat și real. Pentru mine, pare o femeie adevărată“, a spus Russell, la fel de carismatică și deschisă precum personajul ei.

Costumul negru și politica aparențelor

Una dintre cele mai interesante observații ale serialului se află în detaliile aparent nesemnificative. Kate poartă aproape permanent costume negre, își aranjează hainele în grabă și nu pare dispusă să sacrifice confortul pentru o apariție impecabilă. Într-o lume în care bărbații pot purta același costum fără ca alegerile lor vestimentare să devină subiect de dezbatere, femeile sunt evaluate după un standard diferit.

Astfel că, serialul explorează ceea ce sociologii numesc, în diferite contexte, dubla constrângere a femeilor aflate în poziții de conducere: dacă sunt prea ferme, riscă să fie considerate autoritare sau lipsite de feminitate; dacă sunt prea empatice, pot fi percepute drept slabe. Iar părul, hainele, machiajul și postura devin parte dintr-un exercițiu permanent de gestionare a imaginii. Russell nu neagă puterea pe care o poate avea felul în care o femeie se prezintă, dar atrage atenția asupra nedreptății acestui standard: „Cred că lumea ne spune în permanență că acestea sunt foarte importante. Dar cred că există și o realitate în spatele acestui lucru. Cred că felul în care te prezinți transmite anumite mesaje oamenilor. Este dezamăgitor că aspectul femeilor ocupă un loc atât de important, dar realitatea este că felul în care te prezinți, hainele pe care le porți, modul în care te comporți transmit ceva oamenilor. Așadar, este pur și simplu natura lumii în care trăim acum: femeile sunt judecate după un standard diferit. Îmi place felul în care explorăm acest lucru în serial, pentru că Deborah o face bine și cred că tratează subiectul cu umor, iar rezultatul este amuzant și real“.

Kate Wyler, mereu la costum. Foto: Netflix

Într-una dintre scene, o agrafă de birou devine soluție pentru o problemă vestimentară. Momentul este comic, dar spune multe despre felul în care Kate refuză să transforme aparența într-o prioritate. Russell observă cu ironie că bărbații nu sunt supuși aceleiași presiuni: „Bărbații categoric nu acordă atât de multă atenție detaliilor vestimentare. Nici nu trebuie. Poartă mereu același costum negru. Dar asta îmi place la personajul lui Kate. Și ea tinde să poarte tot timpul un costum negru. Nu înțeleg de ce ar trebui să poarte altceva. Deși trebuie să spun că femeile au și această altă latură, reversul medaliei: femeile se pot machia sau pot alege să poarte o rochie frumoasă. Iar acest lucru are propria lui putere. Așadar, nici nu neg acest aspect“, adaugă ea pentru „Weekend Adevărul“.

Pe limba femeilor

Dacă femeile au învățat să navigheze printr-o lume construită după regulile bărbaților, ce se întâmplă atunci când raporturile de putere se inversează? „The Diplomat“ găsește un răspuns în relația dintre Grace și Todd Penn. Interpretat de Bradley Whitford, Todd este soțul unei femei care ajunge președinta SUA. El o iubește și o susține, dar noua poziție a soției îl obligă să descopere ce înseamnă să nu mai fie personajul principal.

Allison Janney și Bradley Whitford în rolul soților Penn Foto: Netflix

Este o schimbare interesantă și pentru cei doi actori: Allison Janney și Bradley Whitford au fost colegi în „The West Wing“, unde lucrau în aceeași echipă. În serialul de acum, cei doi formează un cuplu aflat în centrul unei alte dinamici politice. Todd nu este un simplu „Prim Domn“, dar nici nu mai poate pretinde că ambițiile sale au prioritate. Whitford însă consideră că relația lor vorbește despre o schimbare socială care depășește granițele ficțiunii: „Cred că este o explorare fascinantă a acestui subiect. Vedem un bărbat într-o dinamică în care rolurile sunt inversate. Un lucru pe care îl găsesc foarte interesant la acest serial este că femeile trebuie să navigheze prin lumea bărbaților. Femeile trebuie să vorbească limba bărbaților – și aceasta nu este o idee originală de-a mea, mi-a spus-o o persoană extraordinar de inteligentă – dar bărbații nu trebuie să vorbească limba femeilor. De multe ori, sunt derutați de acest lucru. Cred că Todd, într-un mod complicat, este foarte îndrăgostit de soția lui și o susține foarte mult, dar cred că este oarecum derutat de situația în care se trezește dintr-odată: «Ah, o să cânt la tamburină... în această trupă. Și există mult loc pentru umor în toată această situație. Este uimitor cât de înapoiată este această țară în ceea ce privește acceptarea femeilor în poziții de putere. Este absurd și jenant“.

„The Diplomat“ nu propune o lume în care femeile sunt automat mai bune decât bărbații și nici nu transformă fiecare personaj feminin într-un manifest feminist. Grace poate fi dură, Kate poate greși, iar Todd poate fi vulnerabil fără să devină un personaj ridicol. Tocmai această ambiguitate face serialul interesant: femeile nu trebuie să fie perfecte pentru a conduce, după cum bărbații nu trebuie să renunțe la propria identitate pentru a susține o femeie puternică. Într-o lume în care femeile ocupă încă prea puține poziții de conducere, toate trei situațiile spun, în feluri diferite, aceeași poveste: puterea nu ar trebui să aibă un singur chip.