Povestea lui Constantin Brâncoveanu, pentru prima oară pe marile ecrane TRAILER
0La 85 de ani împliniți și la zece ani de la ultima premieră, „Kyra Kyralina“, celebrul regizor Dan Pița a lansat pe 16 februarie lungmetrajul „Ecce Homo: Brâncoveanu“, care tratează sfârșitul tragic al domnului valah, executat la Constantinopol (Istanbul), pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii și cu sfetnicul său credincios, Ianache Văcărescu.
Cineastul a început să lucreze la acest proiect încă din 2014, când s-au împlinit 300 de ani de la moartea voievodului, iar scenariul pe care l-a scris împreună cu un fost student de-ai săi, Alexandru Molico (alături de care a colaborat și la un alt lungmetraj, „Ceva bun de la viață“, apărut în 2011), a fost rezultatul unui proces de documentare laborios și îndelungat, care a implicat colaborarea strânsă cu numeroși academicieni, istorici și reprezentanți ai Patriarhiei Române, printre care și Înaltpreasfinţia Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului.
Buget mic, actori de seamă
Bugetul lungmetrajului produs, unul foarte redus pentru un film de epocă, a fost de circa 5 milioane de lei, dintre care 1,97 milioane au fost acordate de Centrul Național al Cinematografiei, în urma câștigării Sesiunii I a concursului de selecție a proiectelor cinematografice din 2017. Un rol important în materializarea acestui demers l-a avut și Asociația Filmului Istoric, înființată pentru a susține acest film, dar și alte proiecte de acest gen. Filmările au durat 29 de zile și au avut loc în vara și toamna anului 2022, în Cetatea Făgărașului, la Palatul Mogoșoaia, în comuna giurgiuveană Comana, dar și pe litoralul Mării Negre, în localitatea constănțeană Corbu.
Pentru rolul domnului Constantin Brâncoveanu a fost ales actorul Constantin Pușcașu, de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri“ din Iași, după ce mult mai celebrul Costel Constantin, colaborator frecvent al regizorului Dan Pița, s-a retras în ultimul moment din proiect. Din distribuția filmului fac parte multe nume mari, precum Dorel Vișan (Stolnicul Cantacuzino), Claudiu Bleonț (Anton-Maria Del Chiaro), Marius Bodochi (Sultanul Ahmed al III-lea), Marius Stănescu (Ștefan Cantacuzino), Gelu Nițu (Ianache Văcărescu), Daniela Nane (Doamna Marica), Demeter András István (Imbrohorul), Adrian Găzdaru (Capugiul Mustafa-Aga), Nicolae Cristache (Antim Ivireanul), Corneliu Ulici (Constantin Brâncoveanu, fiul), Pavel Ulici (Ștefan Brâncoveanu), Alma-Nicole Boiangiu (Stanca Brâncoveanu). Și alți actori cunoscuți, de la teatre din toată țara, precum Gabriel Fătu, Mihai Bica, Puiu Mărgescu, George Custură sau Lucian Iancu, au fost distribuiți în roluri de mică întindere.
Dacă pentru montaj Dan Pița a apelat din nou la experimentata Cristina Ionescu, cu care lucrează de cinci decenii, imaginea a încăput pe mâinile unei debutante, Mădălina Păun, proaspătă absolventă a UNATC la momentul filmărilor, la recomandarea regretatului Dan Alexandru, care a semnat imaginea tuturor filmelor regizorului din perioada 1992-2014. „Jertfa și demnitatea sunt cele două puncte cardinale care stau la baza caracterului unui mare om si a unui mare lider spiritual, care a fost capabil să devină, într-o perioadă extrem de încordată, simbolul renașterii spiritului românesc. Este un film despre lupta dintre a fi și a avea. O poveste mai actuală ca niciodată, pe care sper că publicul românesc o va primi ca pe un bun spiritual“, a declarat Dan Pița. „Am simțit, parafrazând titlul unui celebru film american din anii ’50, că «Cineva acolo sus mă iubește». De aceea sunt sigur că și Brâncoveanu, din Paradisul pe care noi nu-l cunoaştem, dar cu toţii îl visăm, m-a împins puțin să realizez acest film“, mai spune regizorul.
„Ne-am propus, prin intermediul acestui film, celebrarea identității noastre și a valorilor care ne definesc ca popor, prin prisma vieții și sacrificiului unui mare domnitor, dar și crearea unei punți de legătură între trecut și prezent, invitând publicul să reflecteze asupra semnificației acestor valori în lumea contemporană“, a subliniat și producătorul Alexandru Ciocianu. „Ne bucură faptul că filmul românesc stârnește din nou interes în rândul publicului și suntem convinși că spectatorii vor fi curioși să vadă modul în care Constantin Brâncoveanu ajunge pentru prima dată personaj într-un lungmetraj de ficțiune. Vorbim despre o personalitate complexă, Brâncoveanu fiind nu doar voievodul-martir, ci și un om politic iscusit, bun negociator, un protector al artelor şi culturii“, a declarat și scenaristul Alexandru Molico.
„Televiziunea ne-a amintit că Brâncoveanu poate fi un mare erou de film“
Ideea unui film despre Constantin Brâncoveanu nu este însă deloc nouă. În numărul din octombrie 1972 al revistei „Cinema“, istoricul Virgil Cândea scria o adevărată pledoarie în favoarea unui proiect cinematografic dedicat domnului valah. „Un film despre Constantin Brâncoveanu ar avea avantajul de a evoca trei aspecte de seamă ale istoriei româneşti: o epocă de magnifică înflorire culturală, un program de inteligentă apărare a țării, a drepturilor și instituţiilor ei; o mare personalitate politică și culturală, nu numai a românilor, ci și a întregii Europe de sud-est“, nota istoricul, care considera că memoria lui Brâncoveanu este legată de fiecare moment al umanismului românesc. „Voievodul evocat a fost o personalitate puternică și un om de profunde convingeri. În 1714, la Constantinopol, el și-a sacrificat nu numai propria făptură, dar și copiii și ginerele, reamintindu-le in articulo mortis idealurile europene pentru care Ţara lui Românească milita. Constantin Brâncoveanu nu este, așadar, numai eroul sacrificat la Parmak-Kapî, în faţa Sultanului și a ambasadorilor europeni înspăimântaţi de tragicul spectacol, ci simbolul unei epoci întregi de strălucire culturală și operă politică pe care o evocăm totdeauna cu admiraţie și încântare“.
Evocarea lui Virgil Cândea a avut ecou. Chiar dacă la Buftea nu s-a turnat vreun film dedicat domnului, Televiziunea Română a decis în schimb să realizeze o transpunere pentru micul ecran a piesei de teatru „Constantin Brâncoveanu“, pe care Nicolae Iorga i-o dedicase acestuia în 1914. Sub bagheta regizorală a lui George Teodorescu, filmul de televiziune, care a avut premiera la 5 februarie 1974, a avut o distribuție de zile mari: Ștefan Iordache (Constantin Brâncoveanu), Silvia Popovici (Doamna Marica), Costel Constantin (Spătarul Ștefan), Constantin Codrescu (Patriarhul), Constantin Dinulescu (Stolnicul Cantacuzino), Mihai Niculescu (Pașa), Alexandru Repan (Logofătul Radu), Gheorghe Buznea (Preotul) și Mircea Bașta (Colonelul german). „Televiziunea ne-a amintit că Brâncoveanu poate fi un mare erou de film“, nota același Virgil Cândea în numărul din decembrie 1974 al revistei „Cinema“.
Proiectul nefinalizat al lui Sergiu Nicolaescu
Discuțiile privind realizarea unui film de lungmetraj au fost reluate după anul 2000, Sergiu Nicolaescu fiind și el interesat la un moment dat să-și treacă în palmares o peliculă dedicată domnitorului. „Am avut o întâlnire de suflet cu Sergiu Nicolaescu. L-am rugat pe marele regizor să realizeze un film artistic care să cuprindă viaţa, dar şi martiriul Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu şi al familiei sale, ştiind că martiriul Brâncovenilor este unic în lume prin înălţimea jertfei lor... A primit cu bucurie propunerea mea, dar mi-a pus o condiţie, ca scenariul să fie scris de către Corneliu Vadim Tudor (n.r. – cei doi colaboraseră și la realizarea filmului «Triunghiul morții», care a avut premiera la 21 mai 1999). Zis și făcut, «Tribunul» a acceptat de îndată ce l-am rugat acest lucru... Proiectul exista, dar timpul din păcate a stat împotrivă... Au plecat amândoi, unul după altul...“, a povestit preotul Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Voievodale „Sfântul Gheorghe-Nou“, cea mai mare dintre ctitoriile bucureştene ale domnului, care găzduiește și moaştele Sfântului Martir.
Se încarcă comentariile...
