Video „Relația României cu SUA este în stagnare”. Fost ambasador, despre administrația Trump, greșelile diplomației românești și ascensiunea AUR

Valul de proteste care cuprinde mai multe state europene, de la Franța și Belgia până la Italia și Spania, scandalul care a dus la demisia ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle, dar și cele mai recente evoluții ale politicii interne și externe americane s-au numărat printre principalele teme abordate în cadrul emisiunii „Agenda Internațională”, realizată de Răzvan Munteanu.

Invitatul ediției a fost Ionel Nicu Sava, sociolog și fost ambasador al României în Elveția și Liechtenstein, alături de care au fost analizate cauzele nemulțumirilor sociale din Europa, implicațiile scandalului diplomatic de la Atena, dar și controversele generate de deciziile administrației Donald Trump. Un accent deosebit a fost pus pe acordul dintre Washington și Moscova privind relaxarea restricțiilor asupra exporturilor de motorină rusească, criticat inclusiv de politicieni americani și lideri europeni, precum și pe tensiunile dintre Statele Unite și Ucraina privind cooperarea militară și schimbul de informații.

Ionel Nicu Sava la „Agenda Internațională” Foto: Cătălin Mănescu

O temă centrală a dialogului a constituit-o și radiografia relației dintre România și Statele Unite, într-un context internațional marcat de reașezări geopolitice, divergențe transatlantice și noi provocări de securitate.

Relația România–SUA, între stagnare diplomatică și perspectivele consolidării parteneriatului militar

Referindu-se la relațiile bilaterale dintre România și Statele Unite ale Americii, fostul ambasador Ionel Nicu Sava consideră că acestea traversează o perioadă de stagnare, fiind necesară identificarea unor noi modalități de consolidare a parteneriatului strategic, dincolo de diferențele politice și ideologice dintre administrațiile de la București și Washington.

„Suntem într-o stagnare, dar într-o acută nevoie de a găsi o cale dincolo de politică, dincolo de elementele ideologice, pentru a consolida relația noastră cu America. Avem această oportunitate și eu am așteptări pozitive, optimiste. Până pe 10 noiembrie, secretarul Apărării va prezenta planul de reașezare, de reamplasare, de redistribuție a sprijinului militar în Europa. Cred că România va fi unul dintre partenerii pe care Pentagonul va paria și acesta este un element de strânsă legătură, care să confirme relația noastră privilegiată cu Statele Unite”, a declarat Ionel Nicu Sava.

Fostul diplomat a atras atenția că relațiile politice dintre București și actuala administrație americană nu se află la nivelul așteptărilor, invocând inclusiv dificultățile oficialilor români de a obține întrevederi la nivel înalt la Washington. În opinia sa, politica externă românească ar trebui să manifeste mai mult pragmatism și să identifice noi canale de comunicare cu administrația Trump.

În ceea ce privește cooperarea militară, Sava a explicat că o eventuală redistribuire a trupelor americane din Europa nu trebuie interpretată automat drept o diminuare a parteneriatului transatlantic. Totuși, acesta a criticat absența României din anumite consultări privind viitoarea arhitectură de securitate europeană.

„Ambasadorul american la NATO, acum două zile, a precizat destul de clar, după părerea mea, că America s-a extins prea mult în ceea ce privește susținerea militară a partenerilor și aliaților și a primit prea puțin în ceea ce privește contribuția acestora. Pe de altă parte, a menționat că retragerea din Europa nu înseamnă că parteneriatul dintre americani și europeni se va dilua. Europenii vor prelua o parte din această inițiativă. Și totuși, secretarul adjunct al Apărării se întâlnește cu țările nordice, cu Germania, Polonia, țările baltice, Franța, Marea Britanie. Ar fi trebuit să fim acolo, deși vor spune că este un format nordic. Atunci ar fi trebuit să avem o diplomație care să insiste pentru un format sudic sau sud-est european, pentru că Grecia, Turcia, România, poate și Bulgaria contează la fel de mult în această ecuație”, a explicat fostul ambasador.

Ionel Nicu Sava consideră că diplomația românească s-a concentrat excesiv asupra susținerii Ucrainei și asupra alinierii la politica externă comună europeană, fără să valorifice suficient oportunitățile bilaterale oferite de relația cu Washingtonul.

„Politica noastră externă a fost poate prea mult absorbită de chestiunea susținerii Ucrainei. A fost foarte mult așezată în cadrele disciplinate ale politicii comune europene și n-am avut aproape niciuna dintre oportunitățile bilaterale, vreo inițiativă aici. Eu am contat că militarii noștri vor fi mai activi, mai relevanți, mai vizibili. În timpul verii, șeful Statului Major General și principalul consilier pe securitate al președintelui au fost la Washington și au susținut cauza României. Dar a fost pentru prima dată când un șef de stat major al României merge la Washington și nu e primit la Pentagon. Cel puțin din documentele publice nu a reieșit că ar fi fost primit, ceea ce nu este un semnal pozitiv nici pe dimensiunea militară”, a mai afirmat Sava.

În opinia fostului ambasador, relansarea dialogului strategic cu Statele Unite reprezintă o responsabilitate directă a conducerii politice de la București, în special a președintelui României, în condițiile în care prezența americană rămâne esențială pentru securitatea regiunii Mării Negre.

Critici la adresa ministrului Oana Țoiu

Ionel Nicu Sava a criticat și activitatea Ministerului Afacerilor Externe, apreciind că, în pofida implicării ministrului Oana Țoiu, diplomația românească nu a reușit să obțină rezultate concrete în consolidarea relației cu administrația Trump. Fostul ambasador a reproșat, totodată, insuficienta valorificare a diplomației economice.

„Este o doamnă foarte dedicată, foarte sufletistă, cu disponibilitate de angajament și de lucru. Ceea ce am reproșat eu ar fi lipsa de substanță în ceea ce am întreprins. Nu avem un dialog cu administrația Trump care să treacă dincolo de protocol și de rigorile diplomatice. Am neglijat foarte mult diplomația economică”, a afirmat Ionel Nicu Sava.

Scandalul ambasadoarei SUA la Atena, între controverse diplomatice și disputele politice de la Washington

Referindu-se la scandalul care a dus la demiterea ambasadoarei Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, Ionel Nicu Sava a explicat că numirea unor ambasadori politici reprezintă o practică obișnuită a administrației americane. Fostul diplomat consideră că apropierea de președintele Donald Trump, dar și anumite abateri de la normele diplomatice ar fi contribuit la situația în care s-a aflat ambasadoarea. Totodată, acesta a atras atenția asupra dimensiunii politice a scandalului, în contextul apropierii alegerilor pentru Congresul american.

„Este în practica administrației americane numirea ambasadorilor politici, care nu sunt diplomați de profesie și care, de multe ori, reprezintă președintele și voința președintelui în raport cu țara respectivă. Este și cazul Greciei. În Statele Unite avem o comunitate greacă foarte puternică, de cel puțin trei milioane de greci, care contează la vot. Președintele a numit un apropiat al său. Însă proximitatea alegerilor din noiembrie și o serie de neglijențe care nu sunt permise personalului diplomatic, pe care le-a comis doamna ambasador, au adus-o în această situație. Cei care au criticat-o și care au observat asta vin, evident, din zona democrată. Trebuie să observăm chestiunea aceasta”, a explicat Ionel Nicu Sava.

Alegerile din SUA și viitorul sprijinului american pentru Ucraina. Ce s-ar schimba dacă democrații ar controla Congresul?

În ceea ce privește viitorul politicii externe americane, Ionel Nicu Sava consideră că o eventuală pierdere de către republicani a majorității în ambele camere ale Congresului, în urma alegerilor din noiembrie, ar putea determina o schimbare a abordării Washingtonului față de războiul din Ucraina. În opinia sa, Donald Trump ar încerca să transfere responsabilitatea sprijinirii Kievului către statele europene, în timp ce un Congres controlat de democrați ar putea susține continuarea asistenței americane.

„Părerea mea este că președintele va încerca să dezamericanizeze, să spunem așa, chestiunea ucraineană, adică o să o lase pe seama europenilor, ceea ce se întâmplă deja. Însă Senatul și Camera Reprezentanților vor insista, pentru că, în funcționarea democrației americane, Congresul are drept de inițiativă legislativă, chiar dacă președintele, la un moment dat, va avea dificultăți în a contrasemna. Mă aștept ca democrații americani să reia și să consolideze relațiile cu partenerii europeni tradiționali, cu stânga europeană, progresiștii, formațiunile verzi și chiar cu acei conservatori care nu sunt apropiați de mișcarea MAGA. Acest lucru va duce, din punctul meu de vedere, la o menținere a sprijinului american pentru Ucraina, chiar dacă nu va fi susținut de administrația președintelui Trump. Mi-e greu să spun în ce măsură se va intensifica, dar, cu siguranță, europenii vor fi încurajați să facă acest lucru, iar Congresul american va fi de partea europenilor”, a explicat fostul ambasador.

Ascensiunea AUR, explicată prin criza partidelor tradiționale și nemulțumirile electoratului

Referindu-se la evoluția politică a AUR și la posibilitatea ca formațiunea să ajungă la guvernare, Ionel Nicu Sava consideră că ascensiunea partidului este determinată în principal de nemulțumirile acumulate în societatea românească și de incapacitatea partidelor tradiționale de a răspunde așteptărilor electoratului. În opinia sa, dificultățile actualei coaliții de guvernare creează un context favorabil consolidării AUR, care reușește să atragă inclusiv alegători dezamăgiți de PSD, PNL și alte formațiuni politice.

„Pentru mine, ca sociolog, AUR este banda de urgență, banda de rezervă a politicii românești. A colectat toate acele nemulțumiri pe care sistemul politic clasic nu le-a putut gestiona, și de la social-democrați, și de la liberali, și din celelalte formațiuni. Se află într-o poziție privilegiată atâta timp cât coaliția social-democrat-liberală este în continuare incapabilă să ofere o soluție politică și guvernamentală. Din această criză a partidelor mainstream, AUR crește în continuare, pentru că răspunde acelor așteptări pe care populația le are. Nici liberalii, nici social-democrații, nici USR-ul sau celelalte formațiuni mai mici nu sunt în stare să răspundă acestor așteptări. Și atunci omul de rând, populația defavorizată de această tranziție și de criza în care ne aflăm, se va duce către AUR”, a explicat Ionel Nicu Sava.