Nu subestima astmul! Testează-ţi plămânii!

Nu subestima astmul! Testează-ţi plămânii!

Din cei un milion de români care suferă de astm, puţini îşi tratează corect afecţiunea p Foto: shutterstock

300 de milioane de oameni au respiraţia şuierătoare specifică, iar până în 2025, numărul lor va creşte cu încă 100 de milioane.

Ştiri pe aceeaşi temă

Câţi dintre noi nu au avut, la un moment dat, un episod mai îndelungat de tuse, fără să meargă la medic?... Ei bine, tusea care persistă şi care se agravează la efort poate fi, în unele cazuri, singura manifestare a astmului. În alte situaţii, pe lângă aceasta, mai apar şi respiraţie şuierătoare
(wheezing), senzaţia de sufocare şi de strângere a pieptului.

Din păcate, multe persoane trec cu vederea acest simptom, care, de altfel, poate anunţa şi alte boli pulmonare grave (boala pulmonară obstructiv-cronică sau chiar cancerul pulmonar), şi ajung la medic chiar şi după un an de la apariţia simptomelor.

Crizele, la contactul cu alergeni

Există cazuri în care persoanele cu probleme respiratorii ajung la spital de-abia atunci când fac o criză de astm.

Mihaela P. credea că are un sistem imunitar foarte slab, fiindcă răcea des. „Vorbeam la telefon cu prietenele la intervale mari de timp şi-mi spuneau: «Iar eşti răcită? Mi se pare că ai nasul înfundat...» Pe lângă toate acestea, mai şi tuşeam, mai ales noaptea", relatează femeia.

Nu a ajuns la medic decât după mult timp, în perioada Crăciunului, când o durere de cap a determinat-o să ia un algocalmin. Pastila i-a declanşat o criză, manifestată prin senzaţie de sufocare şi teamă.

Aşa a ajuns la spital şi, după mai multe investigaţii, printre care şi o spirometrie (analiză care măsoară volumul şi debitul pulmonar), a fost diagnosticată cu astm bronşic.

După analize suplimentare, medicii au constatat că Mihaela avea alergii multiple. Motivul pentru care părea tot timpul răcită era că polenul şi praful îi declanşau simptomele alergice, asemănătoare cu o răceală.

Netratate, aceste alergii au degenerat în astm alergic. Iar la administrarea medicamentelor cum sunt aspirina şi algocalminul, reacţia organismului ei era şi mai puternică, apărând astfel crizele de astm.

Şi fumul de ţigară le poate declanşa

Astmul nu se declanşează doar la contactul cu alergeni. Tusea persistentă specifică poate să apară şi în prezenţa unor factori iritanţi, cum sunt fumul de ţigară sau chimicalele toxice. În această situaţie se află Florentina L., deocamdată suspectă de astm, care nu rezistă să stea prea mult în baruri, cu prietenii, fiindcă fumul de ţigară îi taie respiraţia.

„Dar nu numai fumul mă face să tuşesc. În fiecare dimineaţă, când intram la toaletă, se declanşa automat odorizantul instalat în baie. Substanţele din «puf-ul» acela îmi declanşau o chinuitoare criză de tuse.

Şi, de aceea, în fiecare dimineaţă, scoteam bateriile odorizantului. Dar a doua zi, femeia de serviciu le înlocuia şi o luam de la capăt", povesteşte Florentina.

Consecinţe grave în lipsa tratamentului

Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 1 din 250 de decese la nivel mondial este cauzat de astmul bronşic. „De cele mai multe ori însă, decesele pot fi prevenite prin depistarea precoce a bolii şi prin administrarea tratamentului corect. Aceste decese survin, în principal, pe fondul subdozării tratamentului medicamentos pe termen lung", explică prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Controlul optim al simptomelor de astm este asigurat de combinarea măsurilor de profilaxie (evitarea factorilor declanşatori) cu terapia medicamentoasă.

„Există mai multe clase de medicamente eficiente în controlul astmului, dar schema potrivită de tratament se stabileşte pentru fiecare caz în parte de către medicii specialişti, în funcţie de severitatea bolii", recomandă medicul primar alergologie-imunologie clinică Camelia Berghea de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Bucureşti.

Bolile pulmonare, confundate între ele

Manifestările tulburărilor pulmonare sunt similare şi sunt uşor de confundat, chiar şi de către medici. În urmă cu şase ani, Ioana Danea, acum în vârstă de 28 de ani, a început să tuşească tot mai des. Accesele de tuse iniţial erau mai puternice seara şi dimineaţa, dar apoi au crescut în frecvenţă, lucru care a determinat-o să meargă la un medic pneumolog.

„Am făcut atunci radiografie pulmonară, spirometrie şi o chinuitoare bronhoscopie - probabil că doctorul meu a vrut să se asigure că nu este vorba de un cancer pulmonar. Diagnosticul primit: astm", povesteşte Ioana.

În următorii ani, tusea ei s-a menţinut şi abia în 2011 a mers din nou la medic, pentru a vedea dacă boala a evoluat în vreun fel. A avut surpriza să primească însă un alt diagnostic: bronşită cronică bronhospastică.

"Decesele survin pe fondul subdozării tratamentului pe termen lung şi al întârzierii prezentării pacienţilor în sistem de urgenţă, în timpul crizelor astmatice severe."

Florin Mihălţan medic pneumolog



Adevărat sau fals despre cauze şi tratament

- Majoritatea astmaticilor ştiu când afecţiunea lor este corect tratată.

Fals. 97% din persoanele care suferă de astm cred că ştiu să-şi ţină sub control afecţiunea (59% consideră chiar că boala este „foarte corect" tratată), arată un studiu efectuat în Canada, denumit „Realitatea asupra controlului astmului", care a inclus peste 800 de astmatici. În realitate însă, conform evaluărilor specialiştilor în pneumologie, doar 47% din participanţii la studiu beneficiau de un tratament corect.

- Neţinut sub control, astmul împiedică activitatea fizică.

Adevărat. Conform aceluiaşi studiu, 56% din persoanele care nu şi-au controlat corespunzător astmul au renunţat la practicarea activităţilor fizice, în comparaţie cu doar 13% din bolnavii a căror afecţiune a fost corect tratată.

- Paracetamolul poate fi administrat astmaticilor fără probleme.

Fals. Astmaticii care iau paracetamol cel puţin o dată pe an prezintă un risc cu 60% mai mare să sufere o agravare a simptomelor, arată un studiu efectuat de specialiştii din cadrul Centrului pentru Probleme Respiratorii „Robert T. Stone" din Ohio (SUA). La studiu au participat de 520.000 de copii din 54 de ţări, însă cercetătorii susţin că acest risc este valabil şi în cazul adulţilor astmatici.

- Astmul se moşteneşte.

Adevărat. Copiii persoanelor astmatice au un risc cu 30% mai mare să sufere de aceeaşi afecţiune. În cazul în care ambii părinţi au astm, riscul de a dezvolta boala respiratorie ajunge la 70%.

- Fumatul pasiv creşte riscul de astm.

Adevărat. Studiile recente arată că riscul de a dezvolta astm bronşic este cu 30% mai mare la copiii care cresc în case ale căror pereţi sunt îmbâcsiţi cu fum de ţigară.

Teste gratuite în toată ţara

Pneumologii trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte depistarea astmului. Ei afirmă că testarea este esenţială pentru a putea controla afecţiunea.

Investigaţiile se realizează cu ajutorul unui aparat numit spirometru, ce măsoară capacitatea pulmonară şi cât de mult aer poate intra sau ieşi din plămâni.

În perioada 7-18 mai, în cabinetele medicale de specialitate din toată ţara se vor face testări gratuite pentru depistarea astmului, în cadrul campaniei realizate cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului (1 mai) de către Societatea Română de Pneumologie. De asemenea, în Bucureşti, testări gratuite au loc şi în Parcul Tineretului, pe 12 şi 13 mai.

Mai multe informaţii despre campanie şi lista cabinetelor unde se fac testările găseşti pe site-ul www.invingeastmul.ro.

Copiii, cei mai afectaţi

Astmul este cea mai frecventă boală cronică a copilului. Conform specialiştilor, în jumătate din cazurile de astm, boala debutează până la împlinirea vârstei de 5 ani. În plus, statisticile arată că ponderea cea mai mare a bolnavilor de astm se înregistrează în rândul copiilor cu vârste între 7 şi 8 ani, unul din 20 de elevi suferind de astm bronşic.

„Comparativ cu acum 20 de ani, la nivel naţional, numărul de cazuri nou diagnosticate de astm la copil a crescut de circa patru ori", a declarat conf. dr. Ioana Agache, medic primar alergolog în cadrul Centrului Medical TheraMed din Braşov, expert în diagnosticul şi tratamentul astmului.

Recunoaşterea simptomelor, esenţială

O problemă serioasă asupra căreia pneumologii atrag atenţia este reprezentată de diagnosticarea târzie a acestei afecţiuni. Ca şi în cazul adulţilor, sunt situaţii în care copiii ajung la medic după ani în şir în care semnele bolii au fost confundate de părinţi şi de medicii de familie cu „răceli frecvente" şi tratate excesiv cu antibiotice sau cu imunostimulatoare nespecifice (tratamente naturale de tipul imunogrip).

De aceea, medicii insistă asupra importanţei recunoaşterii simptomelor astmului, în principal de către părinţi şi de cadrele didactice, simptome care sunt aproximativ aceleaşi ca în cazul adulţilor. „În timpul unei crize de astm, copilul nu poate sta în poziţie verticală, transpiră abundent, este speriat şi confuz, înregistrând creşteri ale ritmului cardiac", explică conf. dr. Ioana Agache.

Ceea ce este însă cel mai important este faptul că astmul diagnosticat şi tratat corect poate fi controlat, iar copiii care suferă de această afecţiune pot duce o viaţă normală. Ei pot face chiar şi sport de performanţă, activitate pe care adesea părinţii le-o interzic din cauza temerilor lor.

„Aplicarea regulată şi eficientă a tratamentului se referă la tehnicile corecte de administrare a medicaţiei inhalatorii şi a dispozitivelor ajutătoare corect alese. În 50% din cazurile de eşec terapeutic, motivul principal este reprezentat de o tehnică defectuoasă de administrare.

Un studiu din 2005 arată că, după trei instruiri şi demonstraţii practice, s-au adaptat la tratament 92% din copiii cu vârste între 6 şi 11 ani, după două instruiri doar 90% şi, în timp, fără repetarea instruirii, metoda corectă a fost uitată", a precizat medicul Andrada Militaru în cadrul Conferinţei „Învaţă să controlezi astmul!" organizată în premieră naţională la Braşov.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările