La ce e bună aţa dentară? Reduce gingivita, dar nu împiedică acumularea tartrului sau formarea cariilor

La ce e bună aţa dentară? Reduce gingivita, dar nu împiedică acumularea tartrului sau formarea cariilor

Studiile despre aţa dentară nu sunt suficiente, iar cele care există deja au o calitate îndoielnică FOTO dailymail.co.uk

„Cât de des foloseşti aţa dentară?“ este întrebarea standard rostită de stomatologi. Am fost sfătuiţi că ar trebui să ne curăţăm dinţii cu aţa dentară de două ori pe zi, la fel cum ne spălăm pe dinţi. Dar oare ştim exact ce beneficii ne aduce acest obicei?

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Se spune că aţa dentară scade riscul de carii şi de boli gingivale prin prevenirea formării tartrului. Tartrul este, de fapt, o peliculă de bacterii care se formează pe dinţi cu ajutorul carbohidraţilor pe care îi consumăm. Dacă aceste bacterii sunt lăsate să se înmulţească, vor reuşi să străpungă dintele, conducând la carii. Tartrul începe să se formeze în minutul în care ai scăpat de el, dar dacă nu este îndepărtat cu regularitate poate conduce la gingivită, adică la inflamarea şi sângerarea gingiilor.
 
Un studiu care s-a efectuat pe parcursul a 26 de ani în Norvegia, a descoperit că dinţii înconjuraţi de gingii inflamate erau de 46 de ori mai înclinaţi să se deterioreze şi să cadă, decât dinţii înconjuraţi de gingii sănătoase.
 
Istoricul aţei dentare
 
Ştim cu toţii că periuţa de dinţi de una singură nu rezolvă problema tartrului, pentru că este greu să ajungi cu ajutorul ei în zona dintre dinţi. 
 
Ideea aţei dentare i-a venit unui dentist din New Orleans, SUA, numit Levi Spear Parmly, care a recomandat firele de mătase pentru dinţi încă din 1815. Însă nu doar oamenii folosesc aţă dentară. Macacii cu coadă lungă din templul budist Prang Sam Yot din Thailanda se folosesc de fire de păr lungi ale oamenilor, şi le înfăşoară în jurul degetelor şi-şi curăţă mare parte din gură.
 
Există foarte multe dovezi care spun că folosirea aţei dentare reduce acumularea tartrului, însă ce dovezi există că aţa dentară poate reduce riscul cariilor sau al gingivitei?, se întreabă jurnalista Claudia Hammond de la „BBC Future“. Când acorzi o mai mare atenţie cercetărilor, nu mai e totul atât de clar.
 
Studii îndoielnice
 
O cercetare privind aţa dentară folosită în cazul copiilor a descoperit că astfel se reduce într-adevăr riscul de carii, dar în ceea ce-i priveşte pe adulţi acest lucru nu a mai fost atât de uşor de demonstrat. Un raport publicat de organizaţia care analizează toate studiile medicale, „Cochrane Collaboration“, a adunat toate cercetările existente despre aţa dentară şi folosirea ei şi a descoperit doar 12 teste clinice, în mare parte realizate în SUA, teste în care adulţilor li s-a spus fie să îşi perie dinţii ca de obicei, fie să adauge acestui obicei şi folosirea aţei dentare.
 
Specialiştii „Cochrane Collaboration“ nu au fost impresionaţi de rezultatele acestor cercetări. Combinând rezultatele studiilor şi reanalizându-le, ei au descoperit o posibilă mică reducere în tartru, dar dovezile au fost catalogate drept puţine şi de neîncredere. „Nu putem susţine sau infirma beneficiile folosirii aţei dentare împreună cu periatul obişnuit“, au declarat specialiştii Cochrane.
 
O reducere în tartru ar sugera şi o reducere a cariilor pe termen lung, însă nu s-a efectuat niciun studiu pe termen lung într-un mediu controlat (cel mai lung a avut doar nouă luni). Nicio cercetare nu a inclus o estimare a cariilor dentare deoarece într-o perioadă scurtă nu s-ar fi văzut nicio diferenţă.
 
Lipsuri în literatura de specialitate
 
În schimb, dovezile despre gingivită ne spun mai multe. Folosirea aţei dentare reduce riscul de gingivită, dar doar cu 8%. Însă, măcar aceasta este o veste bună comparativ cu un raport din 2008 care spunea că nu se pot demonstra beneficiile aţei dentare.
 
Însă, calitatea dovezilor împiedică concluzii definitive despre folosirea aţei dentare. Rapoartele Cochrane nu doar că sumarizează datele disponibile, dar şi cataloghează cercetările potrivit modului în care au fost construite şi conduse. În ceea ce priveşte aţa dentară, specialiştii Cochrane spun că studiile existente nu au relevat nimic, calitatea cercetărilor în acest domeniu fiind scăzută. 
 
Atenţie la folosirea aţei dentare - există pericolul de răni
 
Însă, pe cât de sărace sunt studiile despre aţa dentară, deocamdată ele sunt tot ce avem, este de părere jurnalista BBC. Aşadar am putea spune că aţa dentară ne este de folos, că nu ne face niciun rău. Dar, unul dintre motivele nefolosirii aţei dentare este chiar acesta: leziunile provocate de ea.  
 
Rănile provocate de folosirea incorectă a aţei dentare sunt destul de frecvente, un studiu susţinând că trei persoane din 39 şi-au distrus gingiile timp de o lună din durata studiului. Însă, la două luni de la începerea cercetării, oamenii aceştia nu mai aveau nicio problemă.
 
Aşadar, este necesar să înveţi cum se foloseşte corect aţa dentară şi, în absenţa unor dovezi concludente despre beneficiile sau distrugerile cauzate de ea, dacă vrei să foloseşti aţa dentară măcar asigură-te că nu faci mai mult rău decât bine, conchide jurnalista Claudia Hammond pentru „BBC Future“.
 

Citeşte şi:
 
 
Este mai bună periuţa electrică decât cea clasică? Dinţii strâmbi nu se mai pot îndrepta după o anumită vârstă? La toate curiozităţile despre îngrijirea corectă a danturii au răspuns specialiştii Alexandru Brezoescu şi Marina Necşulescu, la Adevărul Live.
 
 
Tinerii cu vârste între 14 şi 30 de ani sunt cei mai preocupaţi de sănătatea orală, arată Studiul Naţional de Audienţă prezentat la conferinţa de presă a Societăţii de Stomatologie Estetică din România. Totuşi, populaţia generală are o sănătate orală problematică, avertizează specialiştii.
 
 
E bine să mestecăm gumă după masă? Care e cea mai bună periuţă de dinţi? Cum alegem aţa dentară? La aceste întrebări răspunde conf. dr. Adina Dumitrache, de la Facultatea de Medicină Dentară.
 
 
Populaţia de vânători-culegători care a trăit în Mezolitic şi care avea o dietă bazată pe foarte multă carne se bucura de o dantură mai sănătoasă decât o are omul modern, arată un studiu genetic efectuat pe placa dentară a 34 de schelete preistorice din nordul Europei.
 
 
Multe dintre obiceiurile de zi cu zi, inclusiv din ritualul de periere a dinţilor, fac mai mult rău decât bine danturii.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările