10 mituri despre renunţarea la fumat

10 mituri despre
renunţarea la fumat

Renunţarea dintr-o dată la fumat nu este o măsură eficientă, cred specialiştii FOTO Shutterstock

Numărul enorm de fumători la nivel mondial explică varietatea de mituri ce au luat naştere în legătură cu renunţarea la viciu. În plus, industria ţigărilor este una extrem de profitabilă, aşa că unele mituri vin chiar de la producători.


Potrivit unor statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la nivel mondial, aproximativ o treime din totalul populaţiei adulte masculine fumează. Iar proporţia femeilor aproape că o ajunge din urmă pe cea a bărbaţilor. Mai grav este însă este că, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, cum este România, numărul tinerilor care se apucă de fumat este foarte mare.

Datele OMS arată că, în lume, un tânăr de 13-15 ani din cinci fumează. De asemenea, între 80.000 şi 100.000 de copii se apucă de fumat în fiecare zi. Aproximativ jumătate din persoanele care fumează pentru prima oară în adolescenţă vor fi fumători timp de cel puţin 15-20 de ani.

Aşadar, rata de renunţare la viciu este mult mai mică decât proporţia celor care devin dependenţi de ţigară anual. Una dintre cauze ar putea fi şi numărul mare de idei preconcepute care plutesc în jurul celor care vor să se lase de fumat.

1. Dacă fumezi „light“, te vei lăsa mai uşor

Aceasta este una dintre cele mai întâlnite idei preconcepute în ceea ce priveşte renunţarea la ţigări. De fapt, este un lucru dovedit statistic că cele mai multe persoare care au intenţia de a se lăsa de fumat trec, mai întâi, de la ţigări „puternice“ la unele mai „slabe”. Pe acest lucru au mizat şi producătorii de ţigări „light“, care vând iluzia că fumând acest tip de ţigări, riscurile asupra sănătăţii vor fi mai mici şi, în plus, corpul se va dezobişnui treptat, de cantitatea mare de nicotină pe care o aveau ţigările „normale“.

Toate aceste idei sunt greşite, spun specialiştii. În primul rând, se ştie deja că în ţigările „light” se adaugă substanţe care sunt chiar mai nocive decât nicotina din cele „normale”. Iar cât priveşte dezobişnuinţa corpului de ţigară, aceasta este încă o iluzie.

Deoarece dependenţa fizică, biologică de nicotină este cu mult mai „uşoară“ decât cea psihică, de gest. Prin urmare, înlocuirea gestului de a fuma ţigări puternice cu gestul de a fuma ţigări „light“ nu are niciun efect în procesul de renunţare la fumat.

2. „E prea târziu să te laşi după 15-20 de ani de fumat“

Această idee nu este adevărată nici măcar în cazul persoanelor care au fost depistate cu afecţiuni grave de sănătate, în faze terminale. Renunţarea la fumat, în cazul lor, le mai poate prelungi viaţa. Specialiştii spun că nu este niciodată prea târziu să te laşi de fumat. De altfel, beneficiile pentru sănătate încep să se facă simţite la scurt timp după ce ai fumat ultima ţigară.

Mai multe studii internaţionale au arătat că persoanele fumătoare care au suferit un infarct îşi pot prelungi viaţa cu câţiva ani prin simpla renunţare la ţigări, fumatul fiind recunoscut ca factor favorizant al bolilor cardiovasculare. De altfel, o cercetare israeliană a scos la iveală că persoanele care s-au lăsat de fumat după un atac de cord şi-au redus riscul de deces cu 37% comparativ cu cele care nu au putut renunţa la viciu.

Prin urmare, ideea că „Răul a fost făcut deja, ce rost mai are să mă las de fumat?“ nu are nicio bază.

3. „Bunicul a fumat toată viaţa şi a trăit până la 80 de ani“

Este adevărat, există persoane al căror bagaj genetic le fereşte de alterarea celulelor corpului prin fumat şi formarea tumorilor canceroase sau instalarea unor boli grave. Însă aceste situaţii sunt rare, atrag atenţia specialiştii. În schimb, la nivel mondial, 5,4 milioane de oameni mor din cauza fumatului.

Mai precis, la fiecare 6,5 secunde, un fumător sau un fost fumător moare din cauza bolilor pe care ţigările le-au provocat sau le-au favorizat, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Prin urmare, şansele ca tu să te numeri printre cei cu varianta genetică cu efect protector, care te va ajuta să ai o viaţă lungă în ciuda fumatului, sunt foarte mici.

4. „Ţigara electronică, un ajutor de nădejde“

Ţigara electronică nu este eficientă pentru cei care vor să se lase de fumat, atrag atenţia specialiştii. Aici intervine aceeaşi explicaţie ca în cazul ţigărilor „light”. Este mult mai dificil să te laşi de ţigări înlocuind gestul de a fuma ţigări reale cu gestul de a fuma ţigări electronice.

În plus, şi ţigara electronică are în compoziţie substanţe nocive care, la fel ca în cazul ţigărilor normale, ajung şi în organismului fumătorului, dar şi în corpul celor din jur, prin intermediul aburului. În multe situaţii, compoziţia chimică a acestor dispozitive nici nu este înscrisă pe ambalaj, prin urmare testările şi reglementările în acest domeniu lasă de dorit.

5. „Eu nu pot să mă las, sunt special“

Dependenţa de ţigară poate fi, într-adevăr, înscrisă în gene. La fel se întâmplă şi cu „gustul” pentru ţigări. Aşadar, unele persoane pot trage un fum-două şi apoi să nu mai fumeze toată viaţa, deoarece nu le place gustul şi există persoane pentru care un singur fum este suficient pentru ca centrii plăcerii să se activeze şi, în scurt timp, să se instaleze dependenţa.

Se întâmplă, de asemenea, ca unele persoane să se chinuiască foarte mult să renunţe la fumat, dependenţa fiind şi fizică, şi psihică, iar altele să se poată lăsa de a doua zi fără prea mare dificultate. Acestea pot fi, într-adevăr, variabile date de materialul genetic al fiecăruia dintre noi. Însă nu există gene care să nu ne permită să ne lăsăm de viciu sau care să facă renunţarea la ţigară insuportabilă.

Prin urmare, voinţa, în primul rând, şi ajutorul medicamentos însoţit de suport psihologic, pe de altă parte, vor face posibilă întreruperea fumatului pentru oricine.

6. „Mă voi îngrăşa, iar grăsimea corporală este la fel de nocivă ca fumatul“

Am auzit cu toţii, ba chiar am avut exemple în jur de persoane care, după ce au renunţat la ţigară, s-au îngrăşat. Unul dintre motive este faptul că modificările care au loc în corp atunci când nu mai primeşte nicotină încetinesc uşor metabolismul.

Acest lucru înseamnă că energia adusă în corp prin alimentaţie este arsă mai greu, iar caloriile tind mai degrabă să se depună sub formă de grăsime decât să fie arse. În plus, cei mai mulţi foşti fumători înlocuiesc gestul de a fuma cu gestul de a mânca, de a ronţăi ceva în permanenţă. Aşadar, asociind cele două consecinţe, este aproape imposibil să nu ne îngrăşăm. Dar nu trebuie să fie o regulă. Secretul, ca să nu te îngraşi după renunţarea la fumat, este în primul rând să devii şi mai activ. Aşadar, ar trebui să-ţi faci timp, cam de două ori pe săptămână, pentru o oră de mişcare. Acesta este cel mai bun mod de accelerare a metabolismului şi, deci, de contracarare a efectului renunţării la ţigară.

Un alt gest care poate preveni îngrăşarea este înlocuirea gestului de a fuma cu un alt gest relaxant. De exemplu, poţi lua un cub Rubik pe care să încerci să-l rezolvi atunci când simţi nevoia să fumezi. Există o varietate de astfel de jocuri care-ţi pot lua gândul de la fumat. Nici ronţăitul nu te îngraşă atâta vreme cât mănânci morcovi sau fructe şi nu alune, nuci, migdale sau produse de patiserie, cu un număr ridicat de calorii.

7. „Cel mai bun mod de a renunţa: «De azi nu mai fumez!», pur şi simplu“

Studiile au arătat că a te lăsa de fumat pur şi simplu, fără niciun un ajutor din exterior, nu funcţionează pentru toată lumea. Cele mai multe persoane care încearcă să se lase de fumat în acest mod se vor reapuca după un timp. Şansele de a reuşi sunt mai mari dacă se combină voinţa de a renunţa la viciu cu câteva şedinţe de consiliere psihologică.

Statisticile arată că ajutorul psihologic creşte cu 60% rata de succes a programului de renunţare la ţigări. Iar medicamentele cu nicotină (gumă, pastile, plasturi) dublează şansele. Toate acestea sunt oferite gratuit în cadrul programului naţional „Stop fumat!“ care se află în desfăşurare în România.

87. „Produsele cu nicotină sunt la fel de nocive ca şi ţigările normale“

Atunci când este administrată conform recomandărilor medicului, nicotina este sigură. Chiar dacă am folosi produse cu nicotină zi de zi timp de mai mulţi ani tot ar implica mai puţine riscuri pentru sănătate decât fumatul. Aceasta pentru că produsele pe bază de nicotină destinate persoanelor care vor să renunţe la fumat conţin, de regulă, doar nicotină. 

Pe când ţigările au în compoziţie, pe lângă nicotină, încă aproximativ 4.000 de compuşi nocivi, dintre care peste 60 sunt cunoscuţi drept cancerigeni.

9. „Nu este necesar să mă las, fiindcă mănânc sănătos şi fac mişcare“

Unii fumători justifică faptul că nu renunţă la viciu printr-un stil de viaţă sănătos în rest. Specialiştii spun însă că o alimentaţie sănătoasă şi un program de exerciţii fizice nu sunt măsuri suficiente care să compense efectele nocive ale fumatului.

Riscurile pentru sănătate pe care le presupune fumatul nu pot fi reduse sau eliminate decât prin renunţarea la ţigări. Fumatul afectează fiecare sistem de organe din corp într-un ritm mai rapid decât pot acţiona în mod pozitiv alimentele sănătoase şi mişcarea.

10. „Nu e bine să te laşi în timpul sarcinii, fiindcă poţi pierde copilul“

Viitoarele mame fumătoare se lasă cel mai greu de fumat, fiindcă nu pot recurge la ajutoare de tipul medicamentelor. Probabil că de aici a luat naştere şi mitul potrivit căruia gravidele nu ar trebui să renunţe la ţigări, deoarece sevrajul nicotinic poate fi periculos pentru făt.

Nu este adevărat, subliniază specialiştii. Renunţarea la fumat în timpul sarcinii influenţează doar în bine fătul. Însă este adevărat că pentru gravidă poate fi mai dificil, deoarece stările de rău specifice sarcinii pot fi accentuate de disconfortul creat de sevrajul nicotinic. Dar aceste stări negative nu durează mai mult de câteva zile, pe când beneficiile sunt pe termen lung atât pentru femeie, cât şi pentru copil.

Expunerea fătului la nicotina din ţigări duce la îngustarea vaselor de sânge din placentă, prin urmare, fărul primeşte mai puţin oxigen şi o cantitate mai mică de substanţe nutritive. Celelalte substanţe nocive din ţigări pot duce la naştere prematură sau, în cazul unei naşteri la termen, determină o greutate mică a bebeluşului şi o imunitate scăzută. Iar dacă mama a fumat toate cele nouă luni de sarcină, este foarte posibil ca nou-născutul să aibă simptome de sevraj nicotinic.

Citeşte şi:

VIDEO Ce modificări au loc în corp în timpul unei petreceri în club. De ce ne doare capul după ce bem alcool

Muzica tare, fumul de ţigară şi alcoolul afectează, în profunzime, mai multe organe ale corpului. Nu degeaba, după o noapte petrecută în club, tot organismul se resimte.

Sunt ţigările chiar atât de periculoase?

Amoniac, mercur, formaldehidă, plumb sunt doar câteva dintre substanţele pe care le inhalează zi de zi, de mai multe ori pe zi, un român din patru – fumătorii activi. 

VIDEO Fumatul în restaurante sau acasă ne îmbolnăveşte copiii

Specialiştii consideră că expunerea copiilor la fum de ţigară de către părinţi este la fel de gravă ca abuzul. Cel mai afectat este aparatul respirator al celor mici, care suferă modificări definitive, atrag atenţia medicii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: