Video 12 mai 1945, ziua în care Armata Română și-a încheiat participarea la Al Doilea Război Mondial. Cum s-a deschis calea stalinizării

Pe 12 mai, în anul 113, a fost inaugurată, la Roma, Columna lui Traian. Tot într-o zi de 12 mai s-au născut publicistul George Barițiu, compozitorul Jolt Kerestely, taragotist Dumitru Fărcaș și solistul Aurelian Andreescu. 12 mai este și ziua în care, în 1945, Armata Română și-a încheiat participarea la Al Doilea Război Mondial.

205 î.e.n. - A fost pus în funcțiune cel mai vechi calendar astronomic, Mecanismul Antikythera

În anul 205 î.e.n. a fost pus în funcțiune Mecanismul Antikythera, considerat cel mai vechi calendar astronomic cunoscut și un adevărat strămoș al calculatorului analog, potrivit Wikipedia.

Dispozitivul, unul, remarcabil le permitea grecilor să calculeze cu precizie eclipsele, să urmărească mișcarea planetelor și să stabilească datele de desfășurare ale Jocurilor Olimpice

113 - A fost inaugurată, la Roma, „Columna lui Traian” 

În anul 113, la Roma, în forul nou construit, a fost inaugurată Columna lui Traian, operă atribuită arhitectului Apollodor din Damasc.

Monumentul înfățișează 124 de episoade sculptate care ilustrează războaiele daco‑romane și care sunt considerate un veritabil „act de naștere” al poporului român, datorită detaliilor istorice și simbolice pe care le redau.

1812 - S-a născut istoricul George Barițiu

Publicist, istoric și om politic, George Barițiu s-a născut la 12/24 mai 1812 în Jucu de Jos, în comitatul Cluj. Fiul preotului Ioan Pop Barițiu, el este considerat întemeietorul presei românești din Transilvania și una dintre figurile centrale ale mișcării pașoptiste.

În 1838, la Brașov, a fondat Gazeta de Transilvania, primul ziar politic românesc din regiune, pe care l-a condus până în 1850. Tot el a inițiat suplimentul literar „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, una dintre primele reviste literare românești.

George Barițiu. FOTO Wikipedia

Barițiu a avut un rol activ în viața politică: a fost deputat în Dieta Transilvaniei, membru al Senatului Imperial de la Viena, fondator al ASTRA, al Partidului Național Român și președinte al secției istorice a Societății Literare Române, precursoarea Academiei Române. A murit la 2 mai 1893, la vârsta de 81 de ani.

1916 - S-a născut Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar

Critic și istoric literar, Constantin Ciopraga s-a născut la Pașcani și a studiat la Universitatea din Iași. A participat pe front în anii 1941–1942, iar ulterior a fost prizonier în URSS până în 1946.

După război, a devenit profesor, apoi cadru universitar la Facultatea de Filologie din Iași, unde a urcat treptat toate treptele academice. A fost șef al Catedrei de literatură română și comparată timp de două decenii, lector de română la Sorbona și rector al Institutului Pedagogic din Suceava.

A primit Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler și a devenit Membru de onoare al Academiei Române. A murit în 2009, la Iași.

1934  - S-a născut compozitorul, instrumentistul şi dirijorul Jolt Kerestely

Compozitor, dirijor și instrumentist, Jolt Kerestely s-a născut la 12 mai 1934 în Șiclod, județul Harghita. Absolvent al Conservatorului „Gheorghe Dima” din Cluj, este membru al Uniunii Compozitorilor din 1976.

A compus peste 600 de piese, multe devenite șlagăre. Din discografia sa amintim: „Melodii de Jolt Kerestely" (1976), „Mesevilag (Lumea basmelor)" (1980), „Lumea de dragoste" (1981), „Tăcutele iubiri" (1997), „Buzunare secrete" (1999), „Râzi, copile, zi de zi" (2002), „Clipa de muzică" (2003), „Miau, miau... sunt o biată pisicuţă" (2004), „Portativul copiilor", „Cântaţi cu noi, dansaţi cu noi", „În paşi de step", „O viaţă pentru muzică" vol. 1 şi vol. 2 (album lansat cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani), potrivit Agerpres.

Jolt Kerestely a murit pe 3 martie 2026, la vârsta de 91 de ani. Tragica veste a fost dată de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”:

„Rămas bun, Jolt Kerestely. Astăzi s-a stins încă o stea a muzicii ușoare românești. Compozitorul îndrăgit, autor al unor cântece de dragoste, musicaluri și operete devenite repere, a plecat dintre noi, lăsând în urmă o moștenire artistică uriașă. „Copacul”, interpretat de Aurelian Andreescu, rămâne și după aproape șase decenii în topul celor mai frumoase șlagăre românești”.

1938 – S-a născut renumitul taragotist român Dumitru Fărcaș

Dumitru Fărcaș s-a născut la 12 mai 1938, în Maramureș, însă după finalizarea studiilor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în 1967, s-a stabilit definitiv în acest oraș.

Cariera sa artistică a început în 1959, când a devenit membru fondator al Ansamblului Folcloric Național „Transilvania”, cunoscut la acea vreme sub numele de Ansamblul „Maramureșului”.

În 1962, Fărcaș a preluat conducerea Ansamblului „Mărțișorul” al Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, alături de care a obținut numeroase premii naționale și internaționale. Din 1970, a devenit membru al Uniunii Artiștilor Muzicieni din Elveția „SUISSA”. Institutul Smithsonian din Washington D.C., SUA, i-a acordat diplome de onoare în anii 1977 și 1999.

De-a lungul timpului, a primit titlul de Cetățean de Onoare al orașelor Phenian (Coreea de Nord), Cluj-Napoca, București, Reșița și Baia Mare.

Considerat „omul‑taragot”, Dumitru Fărcaș a fost unul dintre cei mai apreciați rapsozi români, un artist al cărui talent nativ a fost dublat de un studiu riguros. S-a stins din viață la 7 august 2018, la vârsta de 80 de ani.

1942 – S-a născut solistul Aurelian Andreescu

Aurelian Andreescu, una dintre cele mai mari voci ale muzicii ușoare românești, s-a născut la 12 mai 1942. A debutat la 21 de ani, pe scena Festivalului Național de Muzică de la Mamaia, în 1963, interpretând melodia „În tot ce e mai frumos pe lume”, compusă de Elly Roman. Succesul a venit imediat, iar publicul l-a adoptat rapid.

Zeci dintre piesele sale au devenit șlagăre ale epocii, interpretate cu o sensibilitate inconfundabilă. Printre cele mai cunoscute se numără „Copacul”, „Fluierând pe stradă”, „Oameni”, „Tu ești primăvara mea”, „Un fluture și-o pasăre”, „Vreau numai soare”.

Aurelian Andreescu a murit subit la doar 44 de ani, pe 22 iulie 1986, la Constanța, lăsând în urmă peste 200 de melodii care au marcat Epoca de Aur a muzicii românești.

1945 – Armata română și-a încheiat participarea la Al Doilea Război Mondial

Pe 23 august 1944 România întorcea armele împotriva Germaniei Naziste și intra în tabăra Aliaților, alături de Anglia, Franța și URSS. România deja pierduse 800.000 de oameni, militari și civili, iar rezervele sale economice erau secătuite.

Istoricii spun că momentul 23 august 1944 a însemnat salvarea de vieți omenești, dar și scurtarea războiului. Chiar și în aceste condiții s-a deschis una dintre cele mai întunecate pagini din istoria românilor, cu o perioadă de 14 ani de ocupație militară sovietică, de transformare a României în țară comunistă ce a fost jefuită cumplit de sovietici atât prin intermediul Armatei Roșii cât mai ales ulterior prin plata despăgubirilor de război către URSS dar și prin „sovromuri”, o formă stalinistă malefică de a pune mâna pe bogățiile țării noastre la prețuri derizorii. Toate acestea, pe lângă facilitățile de producție, luate din România și duse direct în URSS.

Cele 260 de zile de participare a României la războiul antihitlerist s-au încheiat la 12 mai 1945, moment care a deschis calea consolidării influenței sovietice în țară. Cele mai occidentale localități eliberate de armata română în ofensiva împotriva Germaniei naziste au fost orașele Chotěboř și Humpolec, situate la 90 km est de Praga, la 4 mai 1945.

Înfrângerea nazismului și declararea victoriei la 9 mai 1945 au găsit Armata Română în prima linie, alături de forțele Națiunilor Unite.

Data de 12 mai marchează finalul efortului militar depus de România în conflict.

Prețul plătit de țară a fost uriaș: 1.100.000 de militari și civili afectați, dintre care 315.000 uciși în lupte sau în lagărele naziste, 340.000 răniți, 370.000 dispăruți și 100.000 deportați, la care se adaugă pierderi materiale considerabile. Datele sunt prezentate în volumul „Istoria Militară a Românilor”, citat de Agerpres.

Imediat după ce România a intrat sub controlul comuniștilor, a început un amplu proces de stalinizare, dublat de un jaf sistematic al resurselor naționale. În timp ce statele occidentale beneficiau de Planul Marshall, program menit să sprijine reconstrucția Europei după război, România era obligată să cotizeze în continuare către Uniunea Sovietică. De altfel, tuturor statelor ajunse dincolo de Cortina de Fier li s-a impus renunțarea la Planul Marshall, considerat de propaganda comunistă drept o inițiativă a „imperialiștilor”.  

1973 – S-a născut actrița Mirela Oprișor

Actrița Mirela Oprișor s-a născut la Brașov și este cunoscută pentru rolurile sale din teatru, film, televiziune și dublaj. Absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, promoția 2000, clasa profesorului Florin Zamfirescu, Oprișor s-a alăturat Teatrului de Comedie din București, unde a construit o carieră solidă.

După o perioadă în care a stat departe de scenă pentru a se dedica maternității, a revenit spectaculos în atenția publicului prin rolul Adrianei Hanganu din filmul „Marți, după Crăciun”, regizat de Radu Muntean. Pentru această interpretare, a primit Premiul Gopo pentru cea mai bună actriță (2011) și Premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Film de la Sarajevo.

A jucat în numeroase producții cinematografice și TV, precum „Fragile” (2000), „La bani, la cap, la oase” (2010), „Ajutoare umanitare” (2002), dar și în seriale populare, între care „Numai iubirea” și „Las Fierbinți”, unde interpretează rolul Aspirinei.

Despre impactul serialului „Las Fierbinți”, actrița declara pentru viva.ro: „Mi-a schimbat viața din toate punctele de vedere. Ce să zic? Ca actriță, material, spiritual, ce vrei tu. Mi-a schimbat viața și… Nici nu știu cum ar fi fost fără...”

2021 – A murit scriitoarea Ileana Vulpescu

Scriitoarea Ileana Vulpescu s-a născut la 21 mai 1932, în Bratovoești, județul Dolj, și a fost una dintre cele mai importante figuri ale literaturii române contemporane: filolog, lexicograf, prozatoare, romancieră și traducătoare.

După absolvirea Facultății de Litere a Universității din București (1953–1958), specializarea limba și literatura franceză, a lucrat ca lexicograf la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, contribuind la realizarea Dicționarului limbii române și a Dicționarului explicativ al limbii române (1959–1975).

A fost căsătorită cu poetul și traducătorul Romulus Vulpescu.

Debutul literar l-a avut în revista „Familia”, în iulie 1966, cu povestirea „Scrisoare către un cunoscut”. Romanul „Rămas-bun” (1976) a primit premiul Asociației Scriitorilor din București, iar „Arta conversației” (1981) i-a adus Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și Premiul „Cântarea României”. Cartea a devenit un best-seller și a fost tradusă în mai multe limbi.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1972, Vulpescu a primit Premiul „Flacăra” (1987) pentru romanul „Sărută pământul acesta” și Premiul „România Mare” (1991). În 2015, a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al Craiovei și cu medalia Ordinului Național „Steaua României”.

Ileana Vulpescu a murit la 12 mai 2021, în București.