Val de iniţiative pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni

Robert Sighiartău (dreapta) şi Adrian Cozma (stânga) în timpul unei vizite în Ucraina, pentru a duce un transport de provizii. Cei doi sunt şi iniţiatorii unui proiect de lege FOTO Facebook Robert Sighiartău

Aleşi din mai multe partide parlamentare au depus iniţiative pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni să se integreze pe piaţa muncii din România, facilitarea dobândirii cetăţeniei sau a redobândirii, pentru cei care au rude până la gradul III (străbunici) care au trăit pe teritoriul României Mari.

Ultima iniţiativă legislativă, care are şi mari şanse de a trece în procedură de urgenţă, este cea a doi lideri PNL, Robert Sighiartău şi Adrian Cozma. În primul rând, proiectul de lege facilitează dobândirea cetăţeniei române prin mai multe modalităţi, termenele fiind diminuate. Mai exact, un ucrainean sau o ucraineancă vor putea primi cetăţenie română după 2 ani şi jumătate de la data căsătoriei cu un cetăţean român, nu după cinci, sau după cinci ani, nu opt, în cazul în care doar se stabileşte în ţara noastră. Pe de altă parte, deputaţii au un amendament care prevede că o persoană din Ucraina care încheie contract de muncă în România poate dobândi cetăţenia după doi ani. De asemenea, cetăţenii din Ucraina, Republica Moldova şi Serbia vor fi exceptaţi de necesitatea vizei de şedere, dar şi de avizul de angajare care se eliberează de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Şi aleşii USR au depus două iniţiative privind refugiaţii din Ucraina. Una dintre acestea prevede că angajatorii care în perioada 15 martie - 15 iulie 2022 încadrează în muncă, pe o perioadă de minimum şase luni, cu normă întreagă, cetăţeni din Ucraina, primesc lunar, pe o perioadă de şase luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei.

Urmaşii României Mari

Şi Forţa Dreptei, formaţiunea condusă de Ludovic Orban, are depus un proiect de lege prin care ar putea avea loc o redobândire a cetăţeniei de către persoanele cu origini româneşti, urmaşe de până la gradul III ale celor care au fost deposedate de cetăţenia română „împotriva voinţei lor, în teritoriile care au fost administrate de România până în 26 iulie 1921, respectiv în teritoriile care au aparţinut României până în 28 iunie 1940”. Tradus în limbaj comun, înseamnă persoane cu origini româneşti din Bucovina de Nord (Ţinutul Cernăuţilor), sudul Basarabiei (Izmail şi Cetatea Albă) şi nordul acesteia (Hotin) sau două regiuni din Cadrilater (Durostor şi Caliacra).