„Un demers populist şi extrem de nociv”. Judecătorii Curților de Apel îl critică pe Ilie Bolojan pentru afirmațiile privind sistemul judiciar | DOCUMENT
0Președinții tuturor Curților de Apel din România au reacționat dur la declarațiile premierului Ilie Bolojan despre sistemul judiciar, acuzându-l de manipulare și dezinformare.
Președinții tuturor Curților de Apel din România, inclusiv președinta Curții de Apel Oradea, Florica Roman, au emis un comunicat comun prin care condamnă ferm declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan la adresa sistemului judiciar. Judecătorii îl acuză pe acesta că a lansat afirmații false, bazate pe date greșite, într-un discurs populist și dăunător pentru justiție.
„O dezbatere care ar fi trebuit să se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecinţe, asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare”, se arată în comunicatul semnat de toți președinții Curților de Apel, ciatat de Bihoreanul.
Aceștia susțin că tema pensiilor din magistratură a fost deturnată dintr-o discuție legitimă într-o campanie de discreditare, cu accente de ură îndreptate împotriva corpului magistraților.
Cifrele reale despre pensionările din magistratură
Reacția magistraților vine după ce Ilie Bolojan a declarat că „90% dintre magistrați se pensionează la 48 de ani”, invocând experiența sa ca președinte interimar al României. Judecătorii infirmă însă această afirmație, precizând că, în perioada 12 februarie - 26 mai 2025, când Bolojan a semnat decretele de pensionare, „s-au emis 35 de hotărâri, cu o vârstă medie de pensionare de aproximativ 52 de ani și 3 luni”.
Mai exact, „în perioada în care domnia sa a îndeplinit funcţia de preşedinte interimar al României a semnat 37 de decrete de eliberare din funcţie prin pensionare, dintre care doar 5 judecători aveau între 48 şi 49 de ani. Cu siguranţă, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate”, se menționează în informare.
Magistrații mai arată că, în practică, judecătorii se pensionează la vârste cuprinse între 60, 62 și chiar 67 de ani. În plus, Legea 303/2022, elaborată în urma consultărilor cu Comisia Europeană, prevede deja creșterea treptată a vârstei minime de pensionare la 60 de ani.
„Reluarea acestei teme, mai ales în cheia politică agresivă şi manipulatoare, are efecte dezastruoase asupra funcţionării instanţelor, care se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcţie a unor judecători cu mare experienţă”, avertizează președinții de curți.
Salarii justificate, nu „nesimțite”
Judecătorii critică și eticheta de „salarii nesimțite”, preluată în spațiul public. Aceștia susțin că veniturile lor sunt comparabile cu cele din alte domenii bugetare, unde nu există aceleași interdicții și responsabilități.
„Indemnizaţiile magistraţilor sunt similare cu cele din alte domenii bugetare unde nu există incompatibilităţi şi interdicţii atât de severe ca în magistratură”, spun semnatarii comunicatului. Ei precizează că salariile pornesc de la 7.200 lei pentru un judecător stagiar și pot ajunge la 27.252 lei pentru un magistrat de la Înalta Curte, după minimum 18 ani de carieră și o selecție riguroasă.
Magistrații subliniază că volumul de muncă este uriaș. În 2024, un judecător de la o instanță de fond a soluționat, în medie, 1.519 dosare. La tribunale, media a fost de 982 de dosare, la curțile de apel - 606, iar la Înalta Curte - 619. Volumul este descris ca fiind de până la zece ori mai mare decât în alte state europene.
„Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată şi până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operaţiuni: verificările şi rezoluţiile iniţiale, studierea dosarului înaintea fiecărei şedinţe, audierea părţilor, administrarea probelor, deliberarea, pronunţarea şi motivarea hotărârii”, se arată în comunicat.
Judecătorii susțin că programul de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, este insuficient și că majoritatea lucrează ore suplimentare, fără a fi plătiți în plus sau compensați cu timp liber. „Tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizaţiilor şi condiţiilor de pensionare”, transmit președinții curților.
Aceștia consideră că o nouă creștere a vârstei de pensionare, fără o reducere a volumului de muncă, este nerezonabilă.
Încrederea în justiție și atacurile politice
Magistrații mai combat și afirmațiile potrivit cărora încrederea publicului în justiție ar fi „la pământ”. Ei invocă datele Eurobarometrului, potrivit cărora, în 2024, percepţia asupra independenţei justiţiei era „bună” sau „foarte bună” pentru 52% dintre cetățeni și 56% dintre companii. În 2025, în contextul electoral și al atacurilor publice, procentele au scăzut la 44% și 51%, dar rămân comparabile cu cele din Italia sau Spania.
Cauza principală a scăderii încrederii, susțin președinții curților, nu este activitatea magistraților, ci influența politică asupra sistemului judiciar.
„Atunci când magistratura va tăcea în faţa unor atacuri nedrepte, vom avea deja o justiţie supusă, incapabilă să mai apere cetăţenii”, avertizează aceștia.
Campanie de informare: „Independența justiției este un drept al cetățeanului”
În perioada următoare, instanțele vor lansa o campanie de informare publică pentru a prezenta realitatea din sistemul judiciar, condițiile de muncă și volumul de dosare.
„Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al magistraţilor, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean, ultima barieră în apărarea libertăţii şi a democraţiei, ce trebuie protejate permanent, de către cetăţeni şi judecători deopotrivă”, se încheie comunicatul.
Se încarcă comentariile...
