Judecătorii explică arestarea lui Călin Georgescu. „Pericol concret pentru ordinea publică”
Planul lui Călin Georgescu și al lui Ionel Rusen de a-l muta pe fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 în Italia a fost unul dintre principalele argumente pentru arestarea lor preventivă, potrivit motivării Curții de Apel București.

Judecătorii au apreciat că Georgescu și Rusen ar fi intenționat să se sustragă urmăririi penale și au considerat că există suficiente probe pentru a justifica măsura arestării preventive. În motivare sunt invocate inclusiv demersurile pentru găsirea unei vile în provincia italiană Toscana, precum și informațiile privind un pașaport emis de un pretins Ordin de Malta, despre care Georgescu ar fi spus că i-a fost trimis de o cunoștință din Italia, relatează Digi24.
Planul pentru Italia
Curtea de Apel București a apreciat că demersurile făcute și cronologia evenimentelor „exced tezei susţinute de apărare”, potrivit căreia Călin Georgescu ar fi urmărit doar achiziționarea unei locuințe în Italia.
„În consecinţă, multiplele demersuri efectuate şi cronologia evenimentelor expuse în precedent exced tezei susţinute de apărare, în sensul că, în speţă, s-ar fi urmărit de către inculpatul Georgescu Călin doar achiziţionarea unei simple locuinţe în Italia”, se arată în motivare.
În privința pașaportului, judecătorii au considerat că explicația oferită de Georgescu reprezintă „doar o încercare de minimalizare”.
Suspiciunea privind grupul infracțional
Un alt argument al instanței a fost existența unor „suficiente elemente probatorii” care să susțină „reținerea suspiciunii rezonabile” că Ionel Rusen, Călin Georgescu și Massimiliano Arena ar fi constituit un grup infracțional organizat.
Judecătorii au analizat modul în care ar fi fost solicitați și încasați banii de la Răzvan Leu, circuitul ulterior al sumelor, documentele și datele referitoare la entitățile prezentate ca instituții bancare, precum și comunicările dintre cei trei și Răzvan Leu.
Instanța a apreciat că probele administrate până în prezent conturează suspiciunea că inculpații nu ar fi urmărit executarea obligațiilor contractuale, ci obținerea unui folos patrimonial injust prin mijloace frauduloase.
„În modalitatea în care inculpaţii ar fi acţionat, astfel cum a fost descrisă anterior şi rezultată din coroborarea probelor administrate până în prezent, rezultă suspiciunea rezonabilă că poziţia subiectivă a inculpaţilor, în cronologia evenimentelor, nu ar fi avut de-a face cu încheierea propriu-zisă a unui contract”, se arată în motivare.
„Pericol concret pentru ordinea publică”
Curtea de Apel București a concluzionat că lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen „prezintă pericol concret pentru ordinea publică”, iar arestarea preventivă este „proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse”.
Judecătorii au subliniat totodată că riscul „de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”.
Instanța a precizat că măsura nu reprezintă o concluzie asupra vinovăției celor doi.
„De asemenea, Completul are în vedere că, prin caracterul procesual al măsurii arestării preventive, nu exprimă convingerea de vinovăţie, ci recurgerea la o măsură care să asigure normala desfăşurare a procesului penal”, se mai arată în motivare.
Amintim că dosarul în care Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt cercetați de DIICOT vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro.
Călin Georgescu a fost reținut pe 21 septembrie, iar pe 22 septembrie Tribunalul București a respins cererea procurorilor de arestare preventivă și a dispus control judiciar pentru 60 de zile. Decizia a fost contestată de DIICOT, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a decis definitiv arestarea preventivă a lui Georgescu pentru 30 de zile.
În completul Curții de Apel, primii doi judecători nu au avut aceeași opinie: unul a considerat că se impune arestarea preventivă, iar celălalt a optat pentru cercetarea în libertate. Pentru soluționarea divergenței a fost chemat un al treilea judecător, cauza fiind rejudecată de completul de divergență.




















































