Traian Băsescu: „Mergem să negociem, nu să dăm veto“

Victor Ponta şi Traian Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, la Palatul Cotroceni, că interesul României este să negocieze bugetul multianual 2014-2020. Şeful statului consideră că este un negociator mai bun decât premierul Victor Ponta.

Iată principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu

Se impun unele clarificări în calitate de prim responsabil în legătură cu ce se va intâmpla acolo. Este vorba de o situaţie de negociere extrem de complexă, care nu trebuie lăsată numai pentru momentul negocierii de la Bruxelles.

În dezbaterea publică se discută de cifre. Principalul meu obiectiv este să discut de principii şi, în urma principiilor, vin şi cifrele.

România are în tratatul de aderarea articolul 143 care face trimitere la o obligaţie asumată de toate statele UE prin care, treptat, subvenţiile la suprafaţă cresc, cu tendinta de a ajunge la media subventiei pe UE. Pentru a beneficia de toate drepturile pe care le avem, trebuie să stăm în Tratatul de aderare.

Nu există documente executive care să accelereze convergenţa. Adică să se reducă diferenţa dintre statele cu absorbţie mai mică şi statele cu absorbţie mai mare. Problema convergenţei poate fi discutată strict politic.

Esenţial este să se lase Comisiei o marjă în care statele cu probleme financiare să primească o prefinanţare mai mare, aşa cum este cazul României acum.

În ce priveşte coeziunea: sigur, s-au făcut nişte propuneri legate de penalizarea României. Ele nu se găsesc în regulamentele UE şi l-am trimis tuturor factorilor: nu acceptăm decât să stăm in regulamente.

Mai sunt alte lucruri extrem de importante, precum cofinanţarea, care acum e de 85%. Eu am reuşit să mai atrag 10%, astfel încît am ajuns acum la 95%. Sunt state care cer 75%.

Prefinanţarea: sunt state care cer 2%, eu am obţinut penru România să meargă prefinanţarea până la 9%. Trebuie negociat, eu am negociat spunând de criză.

Mecanismul de formare a bugetului Uniunii este destul de complicat. Propunerea preşedintelui Barroso a fost un buget de 1, 8% din bugetul statului.

Trebuie să arătăm că a şaptea ţară ca mărime are puterea de negociere. Ideea că: dacă nu-i ca noi, România va propune un veto, arată şi incapacitatea de negociere a României. Ori ţara noastră nu a fost niciodată în această situaţie

Toţi plecăm pe ideea de compromis. Sper că şi cei care azi susţin reducerea bugetului cu 200 mld euro au ca obiectiv atingerea unui compromis care să ne lase uniţi după acest consiliu. Riscul să fim dezbinaţi e major dacă nu plecăm pe ideea că acolo noi toţi trebuie să găsim un compromis.

Dar Van Rompuy a venit cu o reducere de 80 mld euro faţă de propunerea lui Barroso.
Van Rompuy şi-a anunţat negocierea între statele membre. Sigur că noi am început această negociere, ştim grupurile

N-o să merg mai departe cu detaliile, nici nu este posibil în acest stadiu, dar lucrăm în această creare de alianţe, de consultare la nivelul Uniunii.

Vreau să intelegeţi foarte bine: interesul României este să negocieze bugetul 2014-2020.

Preşedintele CE şi-a asumat negociarea între statele membre. Interesul României este să negocieze bugetul 2014-2020.

Daca plecăm cu ideea de veto şi-l şi anunţăm suntem în afara negocierilor. Nu ne mai caută nimeni.
Şi ne caută la urmă dacă ne asumăm veto-ul sau nu.

Trebuie să arătăm că a şaptea ţară ca mărime are puterea de negociere. Ideea că: dacă nu-i ca noi, România va propune un veto, arată şi incapacitatea de negociere a României. Ori ţara noastră nu a fost niciodată în această situaţie

Toţi plecăm de la ideea de compromis: Atât cei care suţin reducerea bugetului UE  şi cei care susţin teza naţională. La Bruxelles trebuie să găsim un compromis care să ne lase uniţi.
Riscul de a ne dezbina este major dacă nu găsim acest compromis.

Aş mai face o observaţie: toată UE se află în criza economică şi ştiţi foarte bine ca s-a intrat în recesiune. Singularizarea e marea eroare pe care o poate face un stat beneficiar. Să ştiţi că ar fi state donatoare care s-ar bucura să vadă un stat beneficiar punînd VETO în Consiliul European şi să nu se ajungă la un compromis.

În ce mă priveşte, vreau să ştiţi că o singură dată în 8 ani am dat dispoziţie să se utilizeze VETO, dar nu l-am dus până la nivelul Consiliului European, ci în Consiliul Afaceri Generale (CAG), pe tema Serbia. Şi nu pot să spun că a fost o experienţă plăcuta, vă poate spune Cristian Diaconescu, când s-a trezit cu 26 de state sărindu-i în cap.

De ce merge Băsescu şi nu merge Ponta: Aş vrea să fim foarte clari. E un moment dificil, pentru că nimeni nu e mulţumit acum de cum arată propunerea de buget a lui Van Rompuy.

Însă aş fi considerat că nu mi-am îndeplinit atribuţiile constituţionale dacă aş fi delegat sarcinile către premier. Stiu ce pot să fac din punct de vedere al capacităţii de negociere în Consiliu şi stiu că am potenţial mult mai bun decât premierul Ponta.

Deci din motive pe care nu insist să le enunţ pot avea performante mult mai bune deciât Ponta.
Niciodata n-am să fug de atribuţii pentru a-mi proteja pielea.

Înteleg ca azi se reuneşte Parlamentul. Aş face public o rugăminte către parlamentari şi premier, să aibă în atenţie faptul că sunt în plin proces de negociere premergător sosirii la Bruxelles şi semnalele divergente pot crea confuzie care va fi în defavoarea noastră. Pentru că atunci când se constată semnale divergente între premier şi preşedinte, membrii Consiliului vor avea dubii. Mi-ar fi de ajutor nesperat din punct de vedere politic dacă azi Parlamentul ar rezolva următoarele probleme de credibilitate: problema Trăşculesacu, problema Mircea Diaconu, problema de la Camera Deputaţilor cu cei doi miniştri care au dosare penale.

Aş vrea să mai fac o menţiune: în spaţiul public se vehiculează ideea că preşedintele are datorii la cei care l-au susţinut în vară. E o dezinformare ticăloasă. Nu am nici o datorie faţă de nimeni, ci cei care au sustinut România au susţinut statul de drept din România, nu pe Traian Băsescu. Atacurile - blocarea CCR, suspendarea fără respectarea unor norme elementare, încercările de a modifica legea referendumului, toate acestea au dat semnalele puternice că Guvernul nu ar fi pregătit să respecte statul de drept şi Constituţia şi aceasta e explicaţia pentru care lideri europeni şi de peste Ocean au reactionat, nu pentru Traian Băsescu.

Singura mea obligaţie e să apar interesele României.