Iohannis: Succesul finalizării MCV trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen 

Șeful statului a susținut la întâlnirea cu diplomații acreditați în România că statul a gestionat exemplar situația dată de războiul de la graniță, subliniind că ridicarea MCV trebuie urmată de aderarea la Schengen. 

Iohannis le-a transmis diplomaților români că va conta pe ei în realizarea obiectivelor FOTO Arhivă

Urând succes președinției suedeze la Consiliul UE, președintele Klaus Iohannis a subliniat că „succesul finalizării Mecanismului de Cooperare și Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere”.

Șeful statului a completat că „locul României și al cetățenilor săi este în Schengen”, mulțumind statelor care au sprijinit aderarea țării la spațiul de liberă circulație european. 

„Reafirm și în acest cadru că vom face toate demersurile care țin de noi, pe toate palierele și la toate nivelurile, astfel încât România să obțină o decizie favorabilă pentru aderarea la spațiul Schengen”, a mai spus președintele, susținând că „România este, cu siguranță, o parte importantă a soluției la provocările de securitate cu care ne confruntăm la nivel european”. 

În același timp, președintele le-a transmis diplomaților României că va conta pe ei pentru îndeplinirea obiectivelor statului pe politică externă. 

Criza de la graniță 

În discursul său, președintele a mai arătat că „anul 2022 a fost un an al transformărilor profunde, provocate de războiul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, context în care „mediul de securitate a fost subminat de o manieră fără precedent”.

Totodată președintele a arătat că „întregul sistem global a fost dezechilibrat prin crize suprapuse în plan economic, energetic și alimentar”.

„Valorile noastre democratice au fost atacate direct și am reacționat fără ezitare. (...) A fost un an edificator pentru identitatea noastră ca țară pe plan extern. (...) Am gestionat exemplar, aș spune, printr-un răspuns multidimensional, o situație fără precedent la frontiera Uniunii Europene și a NATO. Iar profilul României a crescut exponențial la nivel regional, european și global”, a mai spus șeful statului român. 

Rolul României în plan extern 

Președintele a amintit de gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina și ajutorul umanitar oferit acestora, dar și de acordul României pentru transportul cerealelor ucrainene prin țara noastră.

 „Societatea românească a impresionat o lume întreagă prin solidaritatea și empatia dovedite”, a mai spus președintele subliniind susținerea decizie de acordare a statutului de candidat membru la UE pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova, față de care, șeful statului a arătat că statul romând a avut o conttribuție directă. 

În ceea ce privește demersurile României pe zona NATO, președintele a arătat că „importanța strategică a Mării Negre a fost consacrată la nivel internațional, fiind inclusă pentru prima dată, la inițiativa României, în Noul Concept Strategic al NATO, la Summitul de la Madrid, și reconfirmată la Reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București, organizată cu succes de România”. 

Șeful statului a amintit și de reuniunile Formatului B9 și-au dovedit relevanța. „Am atins în 2022 un nivel excelent în relația transatlantică, demonstrând că unitatea transatlantică rămâne crucială pentru a face față provocărilor globale multiple”, a mai spus președintele. 

Președintele a subliniat și rezultatul susținerii extinderii UE, prin aderarea Albaniei și Macedoniei de Nord, statele obținând statutul de candidat.

„România a obținut începerea discuțiilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și a depus, la finalul anului trecut, Memorandumul Inițial. Toate acestea sunt rezultatele eforturilor diplomației române și ale întregului spectru instituțional românesc. În anul 2023 vom continua aceste eforturi în ritm accelerat. De asemenea, în 2022 am câștigat alegerile pentru calitatea de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, pentru perioada 2023-2025”, a mai completat președintele. 

Planul privind politica externă pe viitor 

„România își va urmări și în 2023 obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esențiali: creșterea rolului și a influenței în Uniunea Europeană, respectiv în NATO, și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii”, a mai spus președintele, arătând că anul care a început nu va fi simplu și ne va testa în continuare „capacitatea de a răspunde la provocări, de a rămâne solidari și mai ales uniți”.

Președintele a reiterat și prioritatea oferită securității energetice, susținând că „România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat și tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetățenilor”. 

Președintele a amintit și că „la intersecția demersurilor noastre în plan european și regional va continua să se afle Inițiativa celor Trei Mări”, urmând să găzduiască în 2023 pentru a doua oară Summitul Inițiativei. 

„În gestionarea provocărilor comune, dialogul, cooperarea și solidaritatea rămân esențiale, iar rolul dumneavoastră în consolidarea relațiilor dintre statele noastre rămâne primordial”, le-a mai transmis președintele diplomaților.