SONDAJ INSCOP Lucrul bine făcut: Preşedinţia tot scade în încrederea românilor

Barometrul INSCOP-Research din luna septembrie confirmă trendul descendent pe care s-a înscris instituţia Preşedinţiei, după apogeul pe care l-a atins în luna februarie.

Topul încrederii în instituţiile politice este şi în luna septembrie condus de Preşedinţie cu 46,3% încredere multă şi foarte multă (faţă de 48,9% în luna iulie). Pe locul al doilea în topul încrederii se situează Primăria, care se bucură de aprecierea a 36,3% dintre români (35,4% în iulie 2015). La mică distanţă de Primărie, Curtea Constituţională coboară în luna septembrie pe poziţia a treia, cu 35,1% încredere multă şi foarte multă (faţă de 38,2% în iulie 2015).

Urmează Guvernul, care beneficiază de încrederea a 25,2% dintre cei intervievaţi (faţă de 24,6% în luna iulie) şi Consiliul Judeţean, care urcă  în luna septembrie la 20,6%, faţă de 18,6% în iulie. Clasamentul este încheiat de Parlament, cu 10,9% încredere multă şi foarte multă (faţă de 11,3% în luna iulie) şi Partide Politice, cu 7,6% încredere multă şi foarte multă (faţă de 7,1% în iulie).

Instituţii executive

Primele trei poziţii ale topului încrederii în instituţiile executive sunt ocupate şi în luna septembrie de Armată, Jandarmerie şi DNA. Astfel, Armata continuă să se afle în pe primul loc, 73,8% dintre români declarând că au încredere multă şi foarte multă în această instituţie, comparativ cu 75% în luna iulie. Armata este urmată de Jandarmerie cu 63,7% încredere multă şi foarte multă (64,5% în luna iulie) şi de DNA cu 60% (61% în luna iulie).

Pe poziţia a patra se situează Poliţia, cu un capital de încredere de 51,7% (48,7 în luna iulie), urmată de SRI cu 50,3% (51,2% în luna iulie), BNR cu 49,5% (47,9% în iulie), SIE cu 48% (47,8% în iulie), ÎCCJ cu 42,7% (46,7% în iulie), ANAF cu 41,9% (38,7% în iulie) şi ANI cu 36,6% (38,6% în iulie).

Instituţii sociale şi private

Biserica continuă să fie instituţia privată sau socială în care românii au cea mai mare încredere. 61,2% dintre cei chestionaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în Biserică, în scădere cu 2,2 procente faţă de luna iulie, când 63,4% declarau acest lucru.

Pe locul al doilea în topul instituţiilor private sau sociale se situează, la mare distanţă, Universităţile, care se bucură de încrederea a 44,6% dintre cei intervievaţi, faţă de 41,8 % în luna iulie. Universităţile sunt urmate de Presă, cu 34,5% încredere multă şi foarte multă, în creştere de la 31,9% în luna iulie.

Clasamentul încrederii în instituţiile sociale şi private este continuat de Organizaţiile Societăţii Civile cu 30,5% încredere multă şi foarte multă (faţă de 29,4% în luna iulie), Sindicate cu 21,2% (faţă de 18,8% în luna iulie), Patronate cu 18,7% (faţă de 17% în luna iulie) şi Bănci cu 17,8% (faţă de 15,8% în luna iulie).

Instituţii internaţionale

Rezultatele măsurătorilor sociologice efectuate de INSCOP în luna septembrie evidenţiază un trend de scădere generală a încrederii românilor în instituţiile internaţionale. Această evoluţie trebuie pusă în legătură inclusiv cu criza imigraţiei ilegale, instituţiile internaţionale precum ONU, NATO şi UE fiind percepute drept responsabile pentru modul în care aceasta evoluează.

Instituţia internaţională în care românii au cea mai mare încredere rămâne în continuare NATO, care a ajuns la un nivel de încredere mare şi foarte mare de 57,6%, în scădere faţă de 62,1% cât înregistra în luna iulie.

Pe locul secund al topului încrederii în instituţiile internaţionale se situează ONU, cu 56,6% încredere multă şi foarte multă (60,3% în iulie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeană, cu 52,7% încredere multă şi foarte multă (59,8% în iulie 2015).

Locul al patrulea este ocupat de Parlamentul European (47,8% în septembrie 2015, 50,7%, în iulie 2015), urmat de Comisia Europeană (45,7% în septembrie 2015, 50,4% în iulie 2015).

Topul încrederii este încheiat de Banca Mondială (41% în septembrie 2015, 43,9% în iulie 2015) şi de Fondul Monetar Internaţional (33,9% în septembrie 2015, 36,6% în iulie 2015).

Sondajul a fost realizat între 10 şi 15 septembrie, pe 1.085 de repondenţi, cu o marjă de eroare de +/- 3%.