Senatorii i-au luat PNA-ului autonomia

In spatele usilor inchise ale comisiei juridice din Senat, senatorii si-au exprimat votul de incredere pentru Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde, se stie, dosarele penale ale parlamentarilor au cam zacut cu anii

Inca de la inceputul dezbaterilor in cadrul Comisiei Juridice a Senatului privind Parchetul National Anticoruptie, senatorii si-au pus problema competentei cercetarii parlamentarilor, vorbitorii exprimandu-si in mod clar dorinta ca parlamentarii sa intre pe mainile procurorilor Parchetului ICCJ si nicidecum ale PNA. Acesta in opinia lor, ca si in cea a unor reprezentanti de varf ai Parchetului ICCJ, ar trebui sa ajunga doar un "departament" la marele parchet. Membrii comisiei care au luat cuvantul s-au opus aproape toti ideii ca PNA sa functioneze pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca parchet specializat in combaterea infractiunilor de coruptie (asa cum s-a stipulat prin Ordonanta de Urgenta 102 din 24 octombrie 2003). Ei au fost impotriva acestui text de lege, spunand ca intentia Comisiei de elaborare a Constitutiei a fost aceea ca cercetarea parlamentarilor sa se faca doar de Parchetul de pe langa ICCJ, indiferent de natura faptelor. Situatia nu este absolut deloc uimitoare, daca tinem seama ca parlamentarii s-au tinut mereu deasupra legii, prin deschiderea umbrelei imunitatii ori de cate ori au savarsit vreo fapta penala. Nici brusca dragoste fata de Parchetul ICCJ (fostul Parchet CSJ, alias "Parchetul General") nu este chiar intamplatoare daca ne reamintim greutatea cu care se derulau cercetarile la acest parchet atunci cand in cauza era implicat vreun deputat ori senator, ca si multiplele solutii de "NUP" (neinceperea urmaririi penale) date, de cele mai multe ori, fara a fi aduse la cunostinta opiniei publice si aproape intotdeauna fara a se dezvalui argumentele luarii acestui tip de solutie. O alta tentativa de subordonare a PNA, pentru care reprezentantul Parchetului General s-a luptat mult, consta in prevederea din proiect privind statutul magistratului (proiect aflat inca in dezbatere), potrivit careia procurorii PNA pot fi cercetati pentru abaterile disciplinare si de procurorii-inspectori din Parchetul ICCJ. Tentativa a esuat, nu insa dupa lungi controverse. Cea mai dura modificare insa este cea din proiectul de lege privind organizarea judiciara, unde, la articolul 76, se prevedea, in proiectul Guvernului, ca PNA functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, se organizeaza ca structura autonoma, cu personalitate juridica, in cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului ICCJ. Insa, comisia juridica a propus inlaturarea din text a sintagmei "structura autonoma", iar plenul Senatului si-a insusit modificarea. In conditiile in care articolul va trece in aceasta forma si de Camera Deputatilor, urmatorul pas in lupta parlamentarilor cu procurorii anticoruptie va fi modificarea Legii 161/2003, acolo unde PNA-ul este prevazut ca "structura autonoma". Ceea ce ar duce la un imens pas inapoi in drumul pentru aderarea la Uniunea Europeana. Senatorii au ales sa stirbeasca autonomia PNA, in conditiile in care in raportul de tara al Comisiei Europene se recomanda sporirea acestei autonomii, pentru eficientizarea luptei impotriva coruptiei. Momentul ales este si el reprezentativ, daca ne gandim ca, zilele trecute, in Mexic, 120 de guverne ale statelor ONU s-au adunat pentru a gasi si promova noi cai si metode de prevenire si combatere a coruptiei.