Scrisoare deschisa adresata Academiei Romane

Compania Rosia Montana Gold Corporation SA (RMGC) constata cu regret faptul ca Academia Romana reitereaza o pozitie fata de Proiectul RMGC care nu este bazata pe fapte si date reale, ci pe zvonuri,

Compania Rosia Montana Gold Corporation SA (RMGC) constata cu regret faptul ca Academia Romana reitereaza o pozitie fata de Proiectul RMGC care nu este bazata pe fapte si date reale, ci pe zvonuri, afectand, in acest fel, menirea pe care aceasta institutie ar trebui s-o aiba. Intr-o scrisoare din decembrie 2003, adresata fiecaruia dintre distinsii academicieni, RMGC a dat raspunsuri complete asa-numitelor argumente invocate de Academie. Din pacate, atat oferta noastra de a oferi informatii suplimentare, cat si rugamintea de a incepe un dialog intelectual onest au fost refuzate. Am primit doar un raspuns de la un academician respectat care ne-a spus ca varsta inaintata a domniei sale il impiedica sa discute toate detaliile tehnice legate de Proiect. In fapt, remarcam din partea Academiei Romane o atitudine dictata mai curand de refuzul de a accepta dovezile oferite, si de opinii bazate pe sloganuri emotionale, decat de o examinare stiintifica a datelor. De asemenea, se sugereaza faptul ca Romania ar putea avansa doar pe baza unor idei teoretice sau ipoteze. Realitatea este cu totul alta. Traim intr-o lume reala, nu virtuala, si avem nevoie de solutii reale, pragmatice, nu doar de teorii. Credem ca cei care au responsabilitatea de a lua decizii asupra propunerilor prezentate de catre cei ce doresc dezvoltarea merita sa primeasca sfaturi bazate pe o analiza profesionala a faptelor. Din pacate, Academia Romana nu a facut acest lucru in cazul Rosia Montana. Intr-o incercare de a corecta informatiile gresite prezentate de Academia Romana in ultimul sau comunicat, incercam sa explicam cateva din faptele luate in discutie: Academia Romana: Academia Romana isi reafirma pozitia exprimata fata de proiectul de exploatare de la Rosia Montana in urma mai multor discutii si analize. Academia Romana constata ca Proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public in folosul economiei nationale, care sa justifice efectele colaterale asociate cu acesta si, prin urmare, recomanda abandonarea sa. Cum este posibil ca Academia sa faca o evaluare a Proiectului in conditiile in care compania nu si-a prezentat inca oficial propunerea de proiect? Orice opinie exprimata fara examinarea obiectiva a faptelor reale nu are nici o valoare. Mai mult decat atat, credem ca afirmatia "Proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public in folosul economiei nationale, care sa justifice efectele colaterale asociate cu acesta" nu are nici o baza. De asemenea, credem ca Academia Romana isi depaseste atributiile legale intrucat exista structuri ale statului care au sarcina de a evalua daca asemenea proiecte sunt sau nu de interes public (Legea nr. 33/1994). Academia Romana: Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 de ani, prin stramutarea unei parti a populatiei, demolarea de cladiri (unele avand calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire si alte actiuni similare este inacceptabila. Este total gresita afirmatia referitoare la "distrugerea Rosiei Montane". Nu credem ca Academia Romana are rolul de a decide ce anume trebuie sau nu trebuie facut in Rosia Montana - legea stabileste clar regulile si acest rol ii revine, in limitele legii, populatiei din Rosia Montana. Noi urmam intocmai normele stabilite de Banca Mondiala pentru stramutare si relocare. In acelasi timp, credem ca Academia ar trebui sa prezinte corect faptele: in zona care va fi protejata exista 33 de cladiri clasificate drept "monumente istorice". Toate acestea vor fi protejate de catre companie. Mai exista alte sapte case declarate monument, in afara zonei protejate, iar planurile curente nu au nici un impact asupra acestora. De asemenea, nu se va demola nici o biserica in Rosia Montana. 2. Academia Romana: Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila, pe termen lung, problemele sociale si economice ale zonei ramanand nerezolvate sau agravandu-se dupa aceasta perioada. Numarul locurilor de munca este nesemnificativ in raport cu nevoile locale care ar cere o solutie de durata bazata pe resurse regenerabile. In cazul in care Academia Romana are o solutie mai buna, atunci ar trebui sa o puna in aplicare - nu sa se joace cu vietile oamenilor din comuna. Cativa au sugerat solutii ipotetice pentru o varietate de activitati in regiune. O intrebare retorica: "cati bani au cheltuit acestia sa implementeze planuri viabile pentru regiune? Care este capitalul cheltuit pana in prezent pentru a pune in aplicare asemenea solutii"? Raspunsul la aceste intrebari ne-ar lamuri asupra seriozitatii acestor sugestii. Compania a cheltuit deja 50 milioane dolari pentru a aduce Proiectul in acest stadiu si va cheltui aproape o jumatate miliard de dolari pentru a implementa un proiect eficient. Chiar poate spune cineva ca exista o alternativa serioasa la aceasta daca nimeni nu a prezentat pana acum un business plan credibil, ci doar vorbe? In ceea ce priveste dezvoltarea durabila a economiei locale, nu exista nici o indoiala ca proiectul propus va aduce beneficii financiare semnificative zonei. In principiu, o buna administrare a acestor beneficii poate asigura bunastarea pe termen lung. Rosia Montana si comunitatile invecinate vor avea numai de castigat daca Proiectul va fi implementat iar beneficiile obtinute in acest fel vor genera noi beneficii, prin diversificarea economiei locale. 3. Academia Romana: Beneficiul economic al statului roman (rezultat din 2% din profit ca redevente de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la circa 580 de milioane de dolari pentru o perioada de 17 ani (adica 34 milioane pe an) - este semnificativ in raport cu consecintele proiectului tinand cont ca valoarea aurului preconizat a se extrage depaseste doua miliarde de dolari. Legile si regulamentele in vigoare in Romania sunt singurele care stabilesc nivelul redeventelor si taxelor care trebuie platite - acestea fiind comparabile cu cele din alte tari. Mai mult decat atat, acest proiect reprezinta cea mai mare investitie in Romania post-revolutionara care nu necesita garantii guvernamentale iar beneficiile totale ale Romaniei vor fi substantiale. 4. Academia Romana: Stramutarea si relocarea fortata a persoanelor care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze statul roman in procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinte grave de evaluat in prezent. "Relocarea si stramutarea fortata" nu este o procedura permisa de legile Romaniei sau planuita in cadrul Proiectului. Potrivit articolului 6 din Legea Minelor (nr. 85/2003) titularul unei licente miniere trebuie sa obtina dreptul de proprietate asupra proprietatilor din perimetrul licentei, prin contracte de cumparare, schimburi de proprietati, exproprieri, concesiuni. In acord cu prevederile legale mentionate, in prezent are loc un proces de negociere cu detinatorii imobilelor, terenurilor sau afacerilor, precum si cu diverse institutii, pentru achizitionarea proprietatilor. Spre deosebire de alte proiecte miniere din Romania implementate de companii de stat, noi nu am amenintat niciodata cu exproprierea si am oferit intotdeauna un pret corect pentru proprietati. Prin urmare, nu s-au stabilit nici un fel de proceduri pentru cei care refuza sa-si vanda proprietatile. Compania spera ca nimeni nu va sta in calea unui proces care da sperante pentru renasterea economica a vaii Rosia Montana si a regiunii. In context, trebuie mentionat faptul ca 95 la suta din detinatorii de proprietati au cerut evaluarea acestora, cu scopul probabil de a le vinde in conditii acceptabile pentru ei. 5. Exploatarea la suprafata in patru cariere deschise si crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor in spatele unui baraj de 180 m inaltime mutileaza grav peisajul zonei si este in contradictie cu legislatia europeana (de exemplu, Conventia Europeana a peisajului ratificata de Romania prin Legea 451/2002; directivele UE nr. 85/337/CEE, 2001/42/CE, 80/68/CEE, 94/43/EEC). In privinta legislatiei Uniunii Europene, trebuie avut in vedere urmatoarele: (i) Directiva 94/43/EEC a fost abrogata. (ii) Legea nr. 451/2002 privind ratificarea Conventiei Europene a peisajului, adoptata in Florenta in octombrie 10, 2000, se aplica anumitor teritorii pe care statele semnatare trebuie sa le notifice autoritatilor implicate in Conventie (secretarul general al Conventiei). Daca Statul Roman ar fi declarat Rosia Montana zona protejata, atunci aceasta Conventie ar fi aplicabila. Noi nu am identificat nici un ordin sau circulara a Ministerului Culturii care sa indice faptul ca Rosia Montana ar fi o zona protejata, potrivit Conventiei. De aceea, rugam Academia Romana sa mentioneze legea care declara Rosia Montana drept zona protejata. (iii) Celelalte legi mentionate fac deja parte din legislatia de mediu a Romaniei pe care Proiectul o va respecta, si anume: Directiva 2001/42/EC a fost deja implementata prin introducerea articolului 7 in Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului; Directiva 2001/42/EC amendeaza Directiva 85/337/EEC si Directiva 92/43/EEC, deja implementate de Statul Roman. Directiva 85/337/EEC este implementata prin Hotararea de Guvern 918/2002 privind stabilirea cadrului procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Ordinul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 864/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului de mediu in context transfrontalier si participarea publicului la luarea deciziilor in proiecte cu impact transfrontalier si de Ordinul 860/2002 al aceluiasi minister pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si emiterea acordului de mediu. Implementarea Directivei 80/68/EEC este introdusa de Statul Roman in negocierile cu Comisia Europeana. Pana in acest moment, nici o autoritate competenta nu a semnalat faptul ca Rosia Montana Gold Corporation ar fi incalcat vreo prevedere legala. Acest aspect va fi examinat in detaliu in timpul procesului de evaluare al Studiului de impact asupra mediului. 6. Academia Romana: Experienta din Romania (Baia Mare) si din alte tari arata ca barajele de acumulare construite din roca sau pamant sunt nesigure in conditii extreme si pot produce accidente grave (chiar cand depoziteaza doar saramura si nu rezidii toxice). Aceasta afirmatie este complet falsa si nefondata. Proiectarea si constructia barajului de la Baia Mare nu au nimic de-a face cu proiectul de la Rosia Montana. Incidentul de la Baia Mare a generat o serie de invataminte pe care toti cei implicati in elaborarea proiectului Rosia Montana le iau in considerare cu toata seriozitatea. In ce priveste barajul propus in Valea Cornei, proiectul a fost elaborat de experti recunoscuti pe plan mondial, fiind verificat si aprobat de cei mai buni experti romani in domeniu. El va fi certificat potrivit celor mai riguroase standarde romanesti. 7. Academia Romana: Exploatarea pericliteaza zona arheologica Alburnus Maior de mare valoare istorica si culturala, cu caracter de unicat. Proiectul contravine Conventiei privind patrimoniul mondial, cultural si natural, adoptat de la Conferinta generala a UNESCO din 16 noiembrie 1972, acceptata de Romania prin Decretul 187/1990, Ordonantei de Guvern nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si Legii nr. 5/2000 care declara zona Rosia Monatna sit protejat. Compania realizeaza foarte bine potentialul prezentat de mostenirea culturala a regiunii. RMGC este departe cel mai mare contributor la cel mai mare program arheologic (Rosia Montana) desfasurat in prezent in Europa. Afirmatiile potrivit carora proiectul nu respecta legile in acest domeniu sunt false si rau-voitoare. Potrivit Legii nr. 5/2000, doar cateva zone din Rosia Montana - (Piatra Despicata, Avenul din Hoanca, Piatra Corbului, centrul istoric) sunt sub protectia legii, nicidecum intreaga zona a Rosiei Montane. Legea 5/2000 nu restrictioneaza activitatile miniere. Luand in considerare Ordinul nr. 2682/2003 (in completarea Legii nr. 422/2001 privind protectia monumentelor istorice) prin care se acorda descarcarea arheologica a zonei, rezulta, in acest caz, faptul ca se pot efectua activitati miniere. Ordonanta nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice drept zone de interes national (amendata si completata de Legea 378/2001 si Legea 463/2003) este folosita drept cadru pentru desfasurarea cercetarii arheologice finantate de companie. 8. Academia Romana: Folosirea cianurii de sodiu pentru solubilizarea aurului si depozitarea in bazin deschis a rezidiilor tehnologice continand resturi de cianura, produsi de "neutralizare" a cianurii (cianati, tiocianati) si complecsi ai metalelor grele cu cianura, a caror toxicitate nu este inca complet cunoscuta, creeaza motive serioase de ingrijorare, chiar daca se aplica tehnologiile curente cele mai avansate asa cum promite proiectul. Asemenea afirmatii denota clar faptul ca cei care le fac nu stapanesc acest subiect. Cianura este folosita pentru extractia aurului de aproximativ 150 de ani, in conditii de siguranta. Intr-un secol si jumatate, nu au fost inregistrate decat doar cinci accidente de munca in acest domeniu. In ultimii 50 de ani, prin utilizarea unor tehnologii foarte vechi, cianura s-a folosit in comunele invecinate Gura Barza si Baia de Aries si nu s-a raportat nici un incident. In cazul Rosiei Montane, procesul are loc in instalatii inchise, in conditii de siguranta foarte bine controlate. Dupa extragerea aurului, cianura este neutralizata prin procedeul INCO si sterilul se depoziteaza in spatele unui baraj construit dupa cele mai inalte standarde (construit dupa modelul barajelor hidro). Romania are o traditie bogata in construirea unor baraje foarte importante. 9. Academia Romana: Proiectul vine in contradictie cu o serie de alte articole ale legislatiei europene si nationale de protectie a mediului. Este interesant de notat faptul ca aceste comentarii complet nefondate s-au facut chiar inainte de pregatirea Studiului de impact asupra mediului!!!! 10. Academia Romana: Nu exista garantia ca la terminarea operatiunii firma investitoare va putea asigura costurile de inchidere a exploatarii si de refacere a mediului afectat. Rezidiile ramase dupa exploatare (halde de steril, bazinul de decantare) prezinta un pericol permanent si implica mari cheltuieli pentru stat mult timp dupa inchiderea exploatarii, dupa cum se cunoaste din experienta similara a altor tari. Din nou, acest comentariu este gresit si nu face decat sa dezinformeze publicul. Reabilitarea zonelor afectate de operatiunile miniere se efectueaza progresiv in timpul duratei de exploatare a minei. Potrivit articolului nr. 20 din Legea Minelor si articolului 131 din normele metodologice pentru Legea Minelor aprobate prin Hotararea de Guvern nr. 1.208/2003, compania trebuie sa depuna o garantie financiara pentru reabilitarea mediului inconjurator. Compania a respectat intocmai aceste prevederi legale. La sfarsitul operatiunii miniere, ramane o zona mica ce necesita reabilitare iar in practica (deja aplicata in Romania) autoritatile retin garantia depusa de compania miniera pana cand reabilitarea este efectuata corespunzator. 11. Academia Romana: Exista serioase suspiciuni, care trebuie verificate, ca si in cadrul operatiunilor pregatitoare desfasurate pana in prezent s-au produs incalcari ale legilor tarii, de exemplu pentru suprafete mult mai mari decat cele cercetate sau prin declararea prematura a localitatii Rosia Montana ca "zona industriala", impiedicand astfel alte activitati economice si constructii civile in localitate, inclusiv dezvoltarea unui turism rural si cultural. Afirmatiile nefondate nu ajuta la absolut nimic si sunt gresite din punct de vedere moral. Atunci cand exista nereguli, acestea trebuie identificate de catre autoritatile competente si aduse la cunostinta operatorului pentru a fi corectate. Destinatia folosirii unor anumite zone dintr-un teritoriu administrativ este stabilita de documente care reglementeaza planificarea urbana, fiind concepute si aprobate potrivit Legii nr. 350/2001. In cazul Rosia Montana, toate prevederile legale au fost respectate, inclusiv procedurile de consultare a populatiei. 12. Academia Romana: Nu pot fi ignorate numeroasele proteste argumentate, neguvernamentale si colective religioase, personalitati si oameni de stiinta si cultura din tara si strainatate, care au subliniat in diverse ocazii riscurile proiectului si nu pot fi trecute cu vederea nici nemultumirile unei parti din populatia locala care refuza sa-si cedeze proprietatile si sa paraseasca zona. Academia Romana solicita autoritatilor statului (administratia prezidentiala, parlament, guvern, justitie) sa analizeze cu atentie proiectul sub toate aspectele si cu antrenarea unor specialisti independenti si dezinteresati, din tara si strainatate, inclusiv din organismele europene. De asemenea cerem autoritatilor sa examineze solutii alternative, bazate pe principiul dezvoltarii durabile, pentru rezolvarea de folosire a fondurilor europene (PHARE, SAPARD etc), de atragere a unor investitii straine si autohtone, inclusiv guvernamentale, care sa ofere solutii nedistructive pentru dezvoltarea durabila a zonei. Opiniile partilor care au legitimitate in acest proiect sunt ascultate si luate in considerare. Procesul autorizarii Proiectului presupune organizarea unor consultari publice. Autoritatile vor avea responsabilitatea supervizarii acestui proces iar organele alese in mod constitutional vor lua decizii si vor putea pune conditii pentru orice aprobare data. Este dorinta companiei RMGC de a avea un dialog deschis si documentat cu autoritatile Romaniei in vederea folosirii la maximum a beneficiilor Proiectului, atat pentru populatia locala cat si pentru economia nationala. De asemenea, dorim sa invitam investitori locali si straini sa se alature noua, pentru realizarea acestor scopuri comune. Cu deosebit respect, Richard Hill Director General RMGC