Românii din străinătate nu mai merg la consulat, vine consulatul la ei. Aurescu: Un demers util, prin care venim noi către cetăţeni, iar ei nu mai pierd timp

0
0
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe FOTO Inquam Photos
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe FOTO Inquam Photos

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre importanţa consulatelor mobile pentru românii din diaspora, reforma consulară, precum şi despre ce măsuri de debirocratizare au fost luate la nivel de instituţie, pentru o interacţiune mai bună cu persoanele care apelează la serviciile MAE.

Vedem tot mai mulţi români care apelează la serviciile de la consulatele României şi aţi afirmat că aţi pornit încă din 2020 o reformă consulară amplă în acest sens. Cum stăm, aşadar, cu eficientizarea accesului la servicii consulare?

Într-adevăr, în ultimii ani am înregistrat tot mai multe solicitări de servicii consulare, ceea ce are mai multe cauze. În primul rând, după cum ştiţi foarte bine, dimensiunea comunităţilor româneşti din străinătate a înregistrat o creştere fără precedent în ultimele două decenii. La aceştia, se adaugă numărul mare de români care călătoresc în străinătate în scop turistic, de afaceri, pentru a merge la studii sau pentru a-şi vizita rudele şi prietenii plecaţi din ţară. Mai avem un număr consistent de foşti cetăţeni români şi urmaşii lor care solicită redobândirea cetăţeniei române şi, nu în ultimul rând, avem de gestionat un volum foarte mare de vize pentru angajarea în muncă - anul acesta a fost suplimentat la 100.000 contingentul lucrătorilor străini nou admişi pe piaţa forţei de muncă din România, dublu faţă de anul anterior.

Pe lângă încărcătura tot mai mare sub aspectul serviciilor consulare pe care le prestăm şi care, trebuie să subliniez acest lucru, corespund serviciilor care sunt oferite în ţară de numeroase instituţii - practic un oficiu consular preia solicitări de paşapoarte, acte notariale, acte de stare civilă, inclusiv oficiere de căsătorii, diverse legalizări, certificate de cazier judiciar sau certificări diverse - avem şi componenta de asistenţă şi protecţie consulară, inclusiv gestionarea crizelor consulare şi au fost nenumărate ocazii în care am depus eforturi pentru repatrierea cetăţenilor români blocaţi din cauza pandemiei de Covid-19 sau extragerea lor din diferite zone de conflict de pe glob. La asta se adaugă şi asistenţa acordată în cazul cetăţenilor români arestaţi sau condamnaţi în străinătate sau al minorilor asupra cărora au fost instituite măsuri de protecţie de către autorităţile altor state.

Ce presupune reforma?

În acest context, am iniţiat în 2020 un amplu proces de reformă a activităţii consulare, având ca obiectiv asigurarea unui acces cât mai facil al cetăţenilor români la servicii consulare de înaltă calitate şi pentru asigurarea protecţiei şi asistenţei consulare la standarde cât mai ridicate. În cadrul acestei reforme, urmărim să extindem reţeaua de oficii consulare pentru a fi cât mai aproape de principalele concentrări de români, să simplificăm şi să modernizăm toate procesele prin debirocratizare, digitalizare, degrevare, inclusiv prin implementarea unor modificări de ordin legislativ şi, nu în ultimul rând, să asigurăm o încadrare adecvată cu personal specializat a oficiilor consulare.

Astfel, în primul rând am pus accentul pe redimensionarea şi modernizarea reţelei consulare a României. Am făcut demersuri formale, oficiale pe lângă statele de reşedinţă pentru înfiinţarea oficiilor consulare de carieră de la Chişinău, Madrid, Roma, Londra, Paris, Salzburg, Belfast, Nantes, Valencia şi Ismail. Dintre acestea, am operaţionalizat deja în 2021 consulatul României de la Melbourne, în Australia, iar în aprilie 2022, consulatele generale ale României la Chişinău, Madrid şi Roma.

În perioada următoare, în august, se vor operaţionaliza consulatul general de la Londra şi cel de la Paris. De asemenea, în a doua parte a anului, consulatul general de la Nantes, în Franţa, biroul consular de la Belfast, în Regatul Unit, respectiv consulatul general de la Salzburg, în Austria.

Am modernizat şi relocat şi o serie de sedii de secţii consulare de la Ambasade şi consulate, pentru a facilita spaţii mai bune de lucru cu publicul, ca de exemplu la ambasada de la New Delhi, la consulatele generale de la Dubai şi Marsilia, la secţia consulară a ambasadei din Nicosia, şi am extins spaţiile de lucru cu publicul ale celor de la consulatelor de la Edinburgh şi Ciudad Real. În plus, am introdus o nouă procedură pentru planificarea cât mai riguroasă, cu accent pe consultarea cu comunităţile româneşti deservite, a consulatelor itinerante.

Ce sunt aceste consulate itinerante, de fapt, şi cum ajută ele cetăţenii români?

Consulatele itinerante sau mobile înseamnă, de fapt, că o echipă de funcţionari consulari se deplasează, pe o anumită perioadă de timp, în anumite localităţi cu concentrare mai mare de cetăţeni români, aflată la distanţă mai mare de un consulat sau consulat general, pentru a le oferi la faţa locului, în teren, serviciile de care au nevoie, astfel încât să nu mai fie nevoiţi cetăţenii să vină ei la oficiile consulare permanente, ca să zic aşa.

Asta înseamnă că deplasăm personalul consular, echipamentele necesare, consumabilele, elementele de securitate şi aşa mai departe. Fiecare consulat itinerant sau mobil în parte presupune un efort, dar cred că este un demers util, prin care venim noi către cetăţeni, care nu mai pierd timp cu drumul la oficiile consulare permanente. Şi am văzut că este un demers apreciat de cetăţeni şi în rândul comunităţilor.

Cum s-a luat decizia?

Acum doi ani am decis să schimb procedura de aprobare a listei de locaţii şi a perioadelor în care să fie organizate astfel de consulate mobile, şi înainte să planificăm localităţile şi perioadele în care urmează să ne deplasăm consultăm mai întâi românii din zonă, pentru a vedea unde sunt cele mai mari nevoi şi unde este mai uşor pentru majoritatea să ajungă.

Din cele 161 de consulate itinerante planificate anul acesta, am efectuat deja 87, în cadrul cărora au fost prestate peste 21 500 de servicii consulare. Au fost organizate deplasări în beneficiul unor comunităţi îndepărtate, cum ar fi în Auckland, Noua Zeelandă, Perth, în vestul Australiei sau Reykjavik, Islanda, am ajuns în zone greu accesibile, precum Fâşia Gaza, dar am mers şi în zone unde avem comunităţi numeroase care sunt însă destul de departe de un consulat de carieră, de exemplu la Bristol, Newcastle, Frankfurt pe Main sau în Peninsula Iutlanda.

Ce alte măsuri aţi mai luat?

Am luat măsuri de debirocratizare, care sunt foarte importante. Prin ele am urmărit simplificarea procedurilor de programare online, pentru optimizarea fluxurilor, în aşa fel încât, de exemplu, dacă legislaţia permite, să se facă o singură vizită la consulat. S-a prelungit programul de lucru cu publicul la unele oficii consulare şi în perioade unde şi când erau solicitări mai numeroase. O altă măsură de simplificare se referă la trimiterea documentelor, inclusiv a paşapoartelor, prin poştă sau servicii de curierat şi vrem să extindem acest serviciu. Cel mai bine ar fi dacă am putea să reuşim transmiterea directă din ţară, de la autoritatea emitentă, cetăţenilor români din străinătate, a documentelor pe care le obţin.

De asemenea, am redus numărul de documente necesare efectuării serviciilor consulare şi am eliminat obligativitatea prezentării fotocopiilor actelor justificative pentru solicitanţii de servicii consulare. Aceasta a fost o măsură foarte apreciată.

Au fost modificări şi pe zona de digitalizare?

Pe palierul digitalizare, am lucrat la interconectarea sistemelor informatice ale MAE cu cele ale altor instituţii, de exemplu cu direcţiile din cadrul Ministerului de Interne care se ocupă cu eliberarea cazierului judiciar, a permiselor de conducere, evidenţa persoanelor şi paşapoarte, cu Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sau cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, pentru eficientizarea activităţii de eliberare a unor documente sau acordarea asistenţei consulare.

Un alt rezultat important a fost demersul de updatare a Call-center-ului consular, prin care solicitanţii îşi pot obţine informaţiile necesare legate de serviciul consular dorit. Astfel, am suplimentat liniile telefonice de la 96 la 250, am mărit numărului de operatori, am actualizat informaţiile oferite de robotul telefonic şi am relocat centrul într-un spaţiu mai funcţional.

Am văzut că nevoia de forţă de muncă străină este tot mai mare în România. Cum se implică MAE în aducerea în ţară a acestor lucrători străini de care avem nevoie?

Aşa este, iar responsabilitatea principală a MAE se referă la implicarea în acordarea vizelor de muncă. Noi am încercat să găsim cele mai bune soluţii într-un timp foarte scurt şi am organizat deja, în perioada aprilie-iulie, o misiune consulară itinerantă în Bangladesh, la Dhaka, care a reuşit deja să proceseze peste 5.400 de vize de muncă şi avem în pregătire o misiune similară în Nepal.

Trebuie să mărturisesc că, dacă în cazul consulatelor itinerante am restructurat şi eficientizat un segment de activitate deja operaţional, în materie de vize de muncă aceste misiuni mobile constituie o premieră. Bangladesh, Nepal, India sunt sursele de forţă de muncă străină cele mai importante. Este şi motivul pentru care am şi acţionat pentru a realiza un nou sediu al ambasadei României la New Delhi, de exemplu, pentru a lărgi spaţiile de lucru, am alocat personal suplimentar, a fost trimis personal şi din Centrală. De asemenea, am beneficiat de sprijinul colegilor de la Ministerul de Interne cu personal detaşat.

Sunt suficiente aceste demersuri?

Dorim continuarea în ritm accelerat a eforturilor de digitalizare şi debirocratizare, astfel încât să fim în măsură într-un viitor apropiat să prestăm servicii consulare exclusiv sau în cea mai mare parte online, prin utilizarea semnăturii electronice, sau să putem prelua cereri de paşapoarte pentru copiii minori născuţi în străinătate direct în baza extraselor multilingve ale certificatelor de naştere străine. Vorbim aici în special de celelalte state membre UE, unde, de altfel, avem şi printre cele mai mari comunităţi de români.

Astfel, nu ar mai fi necesară înscrierea, în prealabil, a actului străin de naştere în registrele române de stare civilă şi eliberarea unui certificat românesc de naştere, economisind timp pentru obţinerea paşaportului, document esenţial în cele mai multe ţări pentru înregistrarea minorului în sistemul public de sănătate sau educaţie.

Pentru toate acestea, însă, sunt necesare anumite modificări de ordin legislativ, pe care dorim să le iniţiem împreună cu instituţiile cu competenţe în materie, în special Ministerul de Interne şi cel de Justiţie. E vorba despre modificări la legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, pentru a putea eficientiza procedura de preluare şi procesare a cererilor de eliberare a documentelor de călătorie şi cărţilor de identitate electronice, la normele metodologice de aplicare a acestei legi, de asemenea, la legea privind actele de stare civilă, pentru a elimina obligativitatea transcrierii actelor de stare civilă eliberate în statele membre ale Uniunii Europene în vederea eliberării de documente de călătorie, la Ordonanţa de Urgenţă privind evidenţa domiciliilor, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români pentru a putea permite alocarea codului numeric personal în baza unui certificat de naştere emis de autorităţile din statul membru al UE unde se află cetăţeanul român, de modificarea legii privind cazierul judiciar, pentru a putea permite ca cetăţenii români să aplice electronic pentru emiterea cazierului judiciar.  De asemenea, modificări ale Legii privind cetăţenia română, pentru a putea simplifica procesul de depunere a dosarelor pentru redobândirea cetăţeniei române, şi respectiv pentru depunerea jurământului de credinţă.

Avem întreaga susţinere a domnului prim-ministru şi mizez pe implicarea colegilor mei din Guvern pentru a implementa cât mai repede toate aceste măsuri în beneficiul românilor aflaţi în străinătate.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri