România va intra în Schengen pe cale aeriană și maritimă în martie 2024. Anunțul premierului Marcel Ciolacu
0Data agreată, în principiu, la nivelul Uniunii Europene pentru aderarea României la Schengen pe cale aeriană și maritimă este 31 martie 2024. Informația a fost confirmată oficial de premierul Marcel Ciolacu.
UPDATE Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, printr-un mesaj pe Facebook, că România va intra în Schengen, în urma unui acord politic.
"După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință!
Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră.
La acest proiect național s-a muncit extrem de mult. Le mulțumesc tuturor celor implicați și în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut ușa Schengen părea complet închisă!", a transmis prim-ministrul român.
UPDATE Ministerul Afacerilor Interne a transmis că intrarea țării noastre în Schengen pe cale aeriană și maritimă se va produce ca urmare a unui acord politic încheiat cu Austria și Bulgaria.
"În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin.
În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine, 28 decembrie 2023.
Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și mâine, 28 decembrie 2023.
Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Primului Ministru și Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfășurate în ultimele 5 luni.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Comisiei Europene și Președinției spaniole, precum și MAI Austria și MAI Bulgaria pentru discuțiile constructive care au degajat acordul politic din 23 decembrie pentru accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen.
Ministerul Afacerilor Interne va rămâne deplin angajat alături de Președintele României, Primul – Ministru și Ministerul Afacerilor Externe în continuarea eforturilor diplomatice până la materializarea procesului printr-o decizie", se arată în comunicatul sursei citate.
Știrea inițială
Decizia a fost luată la nivelul Consiliul Uniunii Europene după mai multe săptămâni de negocieri între statele implicate, respectiv România, Bulgaria și Austria. Un vot care va confirma înțelegerea urmează să fie dat peste două zile, în Comitetul Reprezentanților Permanenți la Uniunea Europeană, format din șefii misiunilor diplomatice la Bruxelles.
De altfel, semnalele au fost favorabile în ultima
perioadă în condiţiile în care situaţia din Parlamentul olandez a fost
deblocată, aleşii dându-şi acordul pentru un vot pozitiv în privinţa Bulgariei,
stat al cărui dosar este legat de cel al României.
Mai mult, liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord privind reforma sistemului de azil și migrație, fiind stabilite reguli mai clare pentru: verificarea migranților aflați în situație ilegală atunci când aceștia sosesc în UE, prelevarea de date biometrice, procedurile de depunere și de gestionare a cererilor de azil, normele privind stabilirea statului membru responsabil de tratarea unei cereri de azil, cooperarea și solidaritatea între statele membre, precum și modul de gestionare a situațiilor de criză, inclusiv cazurile de instrumentalizare a migranților.
Pactul pentru migrație, spun eurodepuții români, ar răspunde cerințelor Austriei pentru acceptarea României și Bulgariei în Schengen.
„Condițiile inițiale pe care le-a pus Austria anul trecut la explicarea veto-ului nu mai există pentru că s-a ajuns la un pact pe azil și migrație. Și, doi: orice condiții aparent bilaterale, pe care le-ar cere României sau Bulgariei, nu-și mai au rostul, pentru că acum sunt încadrate deja în pact“, a explicat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (REPER/RENEW).
„Nehammer nu mai are de ce să se agaţe ca să discrimineze românii şi să-i umilească la cozi prin vămi“, a susținut într-o postare pe Facebook și eurodeputatul Vlad Gheorghe (USR/ RENEW).
Totuși, mai mulți europarlamentari români critică aderarea în două etape, punctând că negocierile ar fi trebuit îndreptate către o aderare totală.
Evoluția negocierilor
Potrivit eurodeputatului Victor Negrescu (PSD/S&D) au fost bifate evoluții cu o perspectivă mai clară privind aderarea terestră la spațiul de liberă circulație european, după intrarea pe cale maritimă și aeriană.
„În momentul de față exista de principiu acest consens care să permită intrarea României și Bulgariei pe cale aeriană și maritimă”, a afirmat eurodeputatul în cadrul unei intervenții la Antena 3CNN.
Eurodeputatul a explicat pentru „Adevărul” și motivele pentru care negocierile durează atât de mult. „În Austria uneori, în acest dialog, trebuie validat documentul la cel mai înalt nivel, și asta ia destul de mult timp pentru a finaliza negocierile“, a spus eurodeputatul, arătând că mai multe state, precum Italia sau Austria, au aderat în două etape.
România s-ar putea decupla de Bulgaria
În situația unei aderări în două etape, unul dintre scenarii este ca România să se decupleze de Bulgaria după includerea în Schengen cu granițele aeriene și maritime.
„Documentul va lua în calcul și gradul de îndeplinire individual al fiecărui stat parte din acest proces, adică România și Bulgaria intră în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă, intră în toate mecanismele Schengen, schimb de date, de informații, personal abilitat, consulatele intră în mecanismul respectiv, și asta e foarte important, iar partea terestră va ține de eforturile pe care le va face fiecare stat în parte. În cazul României, frontierele noastre sunt astăzi foarte sigure și în cazul Bulgariei, dar, evident, având graniță cu Turcia, acest lucru va necesita probabil o analiză suplimentară“, a mai precizat eurodeputatul.
Reamintim că Viena a blocat, la finalul anului 2022, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând problema migrației, însă analiștii au pus abordarea pe tema alegerilor interne din Austria. Recent, premierul Marcel Ciolacu anunța deblocarea discuțiilor cu partea austriacă, fiind agreată o aderare parțială, în primă fază pe cale aeriană și maritimă.
Se încarcă comentariile...
