Remus Pricopie: De ce politicienii de azi riscă să treacă un „Rubicon” periculos fără să-și dea seama

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a vorbit miercuri, 24 iunie, despre situația politică actuală și despre „liniile roșii” impuse de partide în negocierile privind guvernarea, făcând o paralelă cu momentul în care Iulius Cezar a traversat Rubiconul în fruntea trupelor sale.

Remus Pricopie/FOTO: Facebook

„De când a început criza politică, auzim aproape zilnic despre «linii roșii». Unii nu acceptă PSD, alții nu acceptă USR, unii resping un guvern minoritar, alții contestă dreptul anumitor lideri de a vorbi în numele propriului partid. Lista este atât de lungă încât ai impresia că politica românească a devenit o competiție a refuzurilor. Și totuși, la ce folosesc aceste «linii roșii»?”, afirmă rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) într-o postare pe Facebook.

Remus Pricopie explică că orice societate are nevoie de reguli, iar „unele norme pot fi schimbate în timp, pentru a răspunde unor realități noi.”

„Dar existența regulilor rămâne esențială. Ele sunt importante tocmai atunci când ne limitează puterea și ne obligă să găsim soluții rezonabile”, adaugă acesta.

„Un conflict declanșat în numele salvării republicii s-a încheiat prin dispariția republicii”

Remus Pricopie folosește exemplul lui Iulius Cezar, care a traversat Rubiconul pentru a arăta că un conflict pornit sub pretextul salvării sistemului poate sfârși prin distrugerea acestuia.

„În Republica Romană exista o regulă simplă: niciun general nu avea voie să se apropie de Roma în fruntea armatei sale. Rubiconul marca una dintre limitele care separau puterea militară de puterea politică. În anul 49 î.Hr., Iulius Cezar a traversat acest râu împreună cu trupele aflate sub comanda sa.

Mulți dintre contemporanii săi au fost dispuși să îi ierte încălcarea regulii, convinși că urmărește un scop legitim și că poate aduce ordine într-un sistem politic aflat în criză - ceea ce astăzi am numi, probabil, o formă de «dictatură luminată». Alții au văzut în acel gest începutul sfârșitului pentru republică.

Momentul trecerii Rubiconului a fost spectaculos. Uciderea lui Cezar a fost spectaculoasă. Conflictele politice și militare care au urmat au fost spectaculoase - motiv pentru care vorbim și astăzi despre ele. Dar, privind retrospectiv, observăm și altceva.

Excesul de adrenalină politică a sfârșit prin a-i consuma aproape pe toți cei implicați în conflictul inițial. Inclusiv celebrul Brutus, unul dintre cei care au încercat să salveze republica prin asasinarea lui Cezar, și-a găsit sfârșitul în vâltoarea războiului civil. După mai bine de două decenii de conflicte, în anul 27 î.Hr., Octavian devenea primul împărat al Romei. Cu alte cuvinte, un conflict declanșat, în mare măsură, în numele salvării republicii s-a încheiat prin dispariția republicii și apariția imperiului”, prezintă rectorul SNSPA.

„Atenție la liniile roșii artificiale și atenție la Rubicon!”

Acesta concluzionează că lecția rămâne valabilă și în prezent, deși „politica de astăzi nu este Roma antică”.

„Limitele există dintr-un motiv, iar ele trebuie respectate tocmai pentru că protejează echilibrul unei societăți. Prin urmare, atenție la reguli, atenție la excesul de adrenalină politică, atenție la liniile roșii artificiale și atenție la Rubicon!”, adaugă acesta.

Pricopie avertizează că încălcarea unor reguli fundamentale poate declanșa conflicte ale căror consecințe nu mai pot fi controlate.

„Atunci când deschizi un conflict prin încălcarea unor reguli considerate fundamentale, ar fi bine să te gândești de două ori de ce o faci și care pot fi costurile. Istoria arată că acestea sunt adesea mult mai mari decât își imaginează cei care fac primul pas spre conflict.

Odată trecut Rubiconul, nu mai controlezi direcția în care curge istoria”, subliniază Remus Pricopie.

După ce Guvernul Veștea nu a reușit să obțină suficiente voturi în Parlament pentru învestire, președintele Nicușor Dan a convocat consultări de urgență cu partidele și grupurile parlamentare, la Palatul Cotroceni.

Cu toate acestea, potrivit surselor politice, Nicușor Dan le va lăsa partidelor timp pentru a negocia un acord politic.

Până atunci, există două mari scenarii pentru deblocarea crizei politice: un guvern minoritar în jurul PSD sau o formulă minoritară de dreapta (PNL-USR-UDMR). În timp ce liderii politici își impun reciproc linii roșii la Cotroceni, Kelemen Hunor avertizează că refacerea vechii coaliții este complet îngropată, iar partidele au termen „până joi dimineață” să ajungă la un compromis.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Nicușor Dan a transmis că „opțiunea care pare să prindă contur este aceea a unui guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord de susținere parlamentară convenit în prealabil”.