Prognoze privind europarlamentarele: „partidele anti-sistem vor crește, beneficiind de pe urma grobianismului și populismului”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Grupul naționalist-conservator de dreapta va ajunge în primele trei grupuri politice în Parlamentul European, iar în România, partidele anti-sistem vor crește, dar nu vor reuși schimbarea direcției strategice a țării – sunt câteva dintre prognozele specialiștilor cu privire la rezultatele alegerilor. 

Alegerile europarlamentare se desfășoară între 6 și 9 iunie. FOTO: Paralmentul European
Alegerile europarlamentare se desfășoară între 6 și 9 iunie. FOTO: Paralmentul European

Think-tank-ul ICDE (Inițiativa pentru cultură democratică europeană), al cărui președinte este profesorul și specialistul în relații internaționale Valentin Naumescu (UBB), a publicat, la începutul anului, o sinteză intitulată „2024 - Prognoze, tendințele și prespective”.

Unul dintre subiectele abordare a fost alegerile europarlamentare care au început deja în unele țări ale UE.

Redăm aici câteva dintre prognozele făcute.

„Alegerile pentru Parlamentul European, din 6-9 iunie, vor aduce creșterea semnificativă a partidelor de dreapta anti-imigrație. Tema anti-migrație va deveni dominantă în politica europeană în 2024 și în anii viitori, inclusiv în alegerile naționale care vor avea loc, de exemplu în Austria și Belgia”, a susținut profesorul Valentin Naumescu.

„Grupul naționalist-conservator de dreapta, în primele trei”

Grupul ECR, naționalist-conservator de dreapta, va avea un câștig substanțial la alegerile europene din 6-9 iunie și, situându-se „pe podium”, în primele trei grupuri politice, va încerca să devină parte a noii majorități parlamentare , mai spune Naumescu.

Efectele acestui scenariu: „Am putea asista la o premieră în istoria UE – o majoritate parlamentară asigurată de 4 grupuri parlamentare, ceea ce va complica negocierea noii formule de conducere a UE.”

Naumescu mai susține că partidele pro-UE din Parlamentul European vor reuși cu greu să formeze o nouă majoritate pro-europeană, iar negocierile dintre PPE, PSE, Renew Europe și Verzi vor fi lungi și dificile, de-a lungul întregii veri.

„Pe fondul razboiului din Ucraina, a cresterii inflației, a prețului ridicat la energie, a scăderii puterii de cumpărare în multe state europene, a creșterii nesiguranței publice, coroborate cu recentul conflict din Orientul Mijlociu și a perspectivei creșterii riscului de atacuri teroriste în statele Uniunii Europene unde exista o comunitate musulmană semnificativă, exista perspectiva îngrjorătoare a ascensiunii curentului de extremă-dreapta”, a susținut și un alt expert al ICDE - Andrei Ștefan Enghiș, doctorand Universitatea Babeș-Boylai Cluj-Napoca, expert al Comisiei Europene.

Situația din România

Cât despre România, Naumescu susține că „naționaliștii, eurofobii și rusofilii (AUR și SOS), deși se vor prezenta ca „oamenii noi”, nu vor reuși să formeze o masă critică pentru schimbarea direcției strategice a României. Opțiunea anti-occidentală din România nu depășește 30-35% din totalul populației. Orientarea politică postelectorală de la București va rămâne pro-UE, pro-SUA și pro-NATO”.

Cu toate acestea, profesorul estimează că vor crește partidele anti-sistem. Acestea „beneficiază de pe urma grobianismului (atractiv la români), populismului deșănțat, aberațiilor de pe rețelele sociale și scăderii nivelului educațional și cultural al societății, respectiv de pe urma absenteismului sau autoanulării votului celor dezamăgiți.

Naumescu crede că se va ajunge la o dezamăgire pentru partidele principale (mainstream) (PSD, PNL, UDMR, USR), atât prin rezultatele modeste, cât și prin prezența mică la vot.

El crede că guvernarea va fi asigurată de o coaliție instabilă de 3 partide, formată cel mai probabil din PSD, PNL și unul dintre UDMR sau USR, depinzând de procentajele obținute de cele 4 formațiuni la alegerile parlamentare.

Concluzia lui Naumescu este că este evidentă „nevoia unui nou proiect politic în România, în zona orientării centriste, moderate și pro-occidentale.”

Green Deal și sprijinirea Ucrainei

Specialistul Andrei Ștefan Enghiș susține că desemnarea viitorului președinte al Comisiei Europene va depinde nu de rezultatul alegerilor europene, ci va rămâne o prerogativă a șefilor de stat și de guvern. 

„Există foarte puține semne că această procedură să fie abandonată în 2024, iar actualul Președinte al Comisiei Europene, Ursula Von der Leynen să fie confirmată pentru al doilea mandat”, crede Enghiș.

Expertul crede că un eventual al doilea mandat actualului președinte al CE ar însemna continuarea politicii Green Deal, însă poate cu o mai multă disponibilitate de a asculta îngrijorările industriei.

Revenirea lui Trump la Casa Alba vă pune Uniunea Europeana într-o poziție dificilă:

„Fără o implicare militara (prioritara), economică și politică a Statelor Unite, Uniunea Europeană vă caută să identifice o soluție eleganta (pentru ea), însă păguboasă (pentru Ucraina) de a aplana/reduce până la stadiul înghețării, însă nu al capitularii Ucrainei, a conflictului dintre Ucraina și Rusia”.

Astfel, Uniunea Europeana vă caută să lanseze un format de discuții/negocieri între cele două părti care să rezulte într-o formulă de compromis acceptabil pentru ambele părți.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite