Primii paşi pentru schimbarea sistemului politic: ce vor Alina Mungiu-Pippidi, Nicuşor Dan şi alţi activişti civici
0
Printre revendicările clare apărute, sporadic, în stradă, în timpul protestelor care au avut loc după tragedia din Colectiv, se regăseau: schimbarea legislaţiei electorale şi intrarea tinerilor în politică, în afara partidelor deja existene. Astfel, la câteva zile după proteste, mai mulţi membri ai societăţii civile s-au întâlnit în cadrul unor discuţii deschise pentru a stabili, în paşi concreţi, cum va avea loc schimbarea sistemului politic.
Ca sloganul „corupţia ucide“ să aibă şi unele concluzii ferme, „Alianţa pentru o Românie Curată“ (ARC), o platformă civică, care reuneşte peste 20 de organizaţii neguvernamentale, a organizat o întâlnire cu mai mulţi membri ai societăţii civile, unii dintre ei prezenţi şi la consultările de la Cotroceni, cu preşedintele Iohannis. Astfel, panelul celor care au propus alternative, iniţiative sau au încercat să găsească soluţii la problemele reamintite de manifestanţii din marile oraşe ale României, a fost format din: Alina Mungiu-Pippidi – preşedintele Societăţii Academice din România, Mihai Dragoş – preşedintele Consiliului Tineretului din România, Dan Nechita – co-fondator şi CEO al Fundaţiei CAESAR, Nicuşor Dan - preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, George Simion - preşedintele platformei unioniste Acţiunea 2012, Alexandru Bajdechi – fost preşedinte al Asociaţiei Elevilor din Constanţa şi Andreea Petruţ, activist civic România Curată.
Primul efect al protestelor masive a fost demisia lui Victor Ponta, urmată de negocierile între Klaus Iohannis şi partidele politice pentru formarea unui nou Guvern. Preşedintele României a decis să cheme la consultări şi reprezentanţi ai societăţii civile, numiţi generic „vocea străzii“. Dincolo de cum ar trebui să arate noul cabinet de miniştri, în cadrul acestor consultări s-a discutat despre necesitatea schimbării sistemului politic din România, dar şi despre nevoia unei clase politice noi, formată din oameni tineri, cu expertiză, integri. După întâlnirea de la Cotroceni, jurnalistul Liviu Mihaiu a declarat că preşedintele a recomandat ca „piaţa“ să intre în politică
„Preşedintele ne-a spus să ne implicăm dacă vrem o altă clasă politică şi că va încerca să o construiască împreună cu noi. Ne-a invitat să intrăm în partide. Nu neapărat în cele actuale, ci şi în unele noi.“ (Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta)
Pentru ca în România să se cristalizeze un nou peisaj politic până la alegerile locale şi parlamentare din 2016, mişcarea civică „Alianţa pentru o Românie Curată“ (ARC), un actor important al societăţii civile din România, îşi propune să acţioneze pe două planuri: pe de-o parte, să faciliteze intrarea în politică şi, pe de altă parte, să pună presiune pe actuala clasă politică pentru schimbarea legislaţiei electorale, astfel încât candidaţii independenţi sau noile partide să se poată lupta de la egal la egal cu marile forţele politice.
Aplicaţia „Piaţa Universităţii virtuală“
„Schimbarea nu are pauze publicitare“, „vrem oameni noi, nu tot pe voi“ sau „Anunţ! Ne(-)am trezit. Căutăm lideri competenţi” – acestea au fost câteva dintre measajele de pe pancartele oamenilor care au ieşit în stradă, în perioada 3-8 noiembrie. Dar ideea centrală care le-a legat a fost: schimbarea. Pentru rezultate concrete, ARC propune o aplicaţie numită sugestiv „Piaţa Universităţii virtuală”, unde pot aplica cei care doresc să intre în politică, dar şi cei interesaţi de activism civic.
Raţionamentul din spatele aplicaţiei este să aducă la un loc oamenii care vor să intre în politică, dar le este dificil să se organizeze. În acest sens, România Curată îşi propune să verifice fiecare candidat în parte şi, mai apoi, să treacă de la stadiul virtual la întâlnirile fizice.
Din Facebook în concret
În cadrul conferinţei, Alina Mungiu-Pippidi consideră că mobilizarea pe Facebook este utilă până într-un punct. „Facebook-ul este genial, ne-a ajutat să ne mobilizăm, dar mişcările de pe Facebook nu sunt de un succes global deoarece rămân acolo, în online, pentru că tot timpul au avut oroare de lideri. Noi încercăm să facem pasul mai departe şi să ajutăm grupul de oameni care gândesc la fel să adune la un loc, în care ARC este doar un facilitator”, subliniază cadrul universitar.
Alianţa pentru o Românie Curată transmite şi un mesaj de lămurire către cei care au ieşit în stradă şi au oroare de ideea de politică. Membrii alianţei spun răspicat că nu trebuie disreditată ideea de a face politică, ci modul în care se face politică.
„Nu trebuie să ne ferim de cuvintele lider, politică. Scopul nostru nu este să anihilăm politica, societatea civilă nu poate să conducă o ţară, scopul nostru nu este să distrugem până la ultimul politician. Vrem altă calitate de politicieni, nu să îi anihilăm. Politică fără lideri nu se poate. Leadershipul este un lucru bun, impostura este un lucru rău“, precizează Mungiu.
Nicuşor Dan, preşedintele noului partid Uniunea „Salvaţi Bucureştiul”, spune că în jur de 200 de oameni i s-au adresat în ultimele două săptămâni în dorinţa de a intra în politică. „În urma acestei emoţii colective, în ultimele două săptămâni, în jur de 200 de persoane s-au alăturat Uniunii Salvaţi Bucureştiul, oameni care au spus că «pentru prima oară în viaţă vor să fac politică», mărturiseşte Nicuşor Dan.
Referindu-se la actuala clasă politică, Dan Nechita, membru fondator al Centrului pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români ( majorarea salariilor tuturor bugetarilor cu 10% în Parlament.„ „Clasa politică încă dă dovadă că nu a înţeles mesajul străzii, care, dincolo de orice revolă împotriva corupţiei, a fost un mesaj de responsabilitate. Majorarea de 10 % a salariilor bugetarilor de către paralamntari arată că aceştia dau dovadă de lipsă de responsabilitate“, susţine Dan Nechita.
Conferinţa Alianţei pentru o Românie Curată. De la stânga la dreapta: Nicuşor Dan, George Simion, Andreea Petruţ, Dan Nechita, Alina Mungiu-Pippidi, Alexandru Bajdechi şi Mihai Dragoş FOTO Andreea Bărbulescu/Adevărul
Trei puncte comune ale societăţii civile
Membrii societăţii civile prezenţi la această masă deschisă au subliniat că, pe lângă apariţia figurilor noi în politică, trebuie să existe cadru legal care să permită grupurilor noi condiţii electorale pentru a se putea bate cu „dinozaurii” din politică. Atât Alianţa pentru o Românie Curată, cât şi alte sute de organizaţii neguvernamentale vor cere în perioada următoare trei mari modficări legislative:
- Primari în două tururi de scrutin
- Praguri electorale mai mici la nivel local şi parlamentar
- Posibilitatea existenţei partidelor politice locale
Concret, pentru ca aceste trei revendicări ale societăţii civile să devină realitate, este nevoie ori de susţinerea Parlamentului, ori de cea a Guvernului. „Pentru aplicarea celor trei puncte sunt două posibilităţi, iar amandouă vor fi urmărite în acelaşi timp. O posibilitate este ca, pe măsură ce strângem semnături pentru aceste trei puncte minimale, să creştem presiunea împreună cu zece de organizaţii şi o să discutăm în parte cu fiecare partid politic, dând un ultimatum. De asemenea, legislaţia electorală se poate schimba şi prin Ordonanţă de Urgenţă, s-a mai întâmplat acest lucru“, explică Alina Mungiu-Pippidi.
Nicuşor Dan confirmă faptul că aceste măsuri sunt suţinute de mai toată societatea civilă, iar modificarea legii electorale trebuie să se facă în maximum o lună pentru ca modificările să poată fi aplicabile la alegerile locale şi parlamentare din 2016.
„O să vedeţi în spaţiul public foarte multe ONG-uri care o să susţină acelaşi lucru, toată lumea susţine aceste măsuri. Termenul limită este începutul lui decembrie pentru că altfel intrăm în conflict cu o decizie a Curţii Constituţionale, care spune că nu se mai pot modifica legi electorale cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile locale“, menţionează preşedintele partidului Uniunea Salvaţi Bucureştiul.
În cazul în care partidele politice nu vor dori să susţină modificarea legii, membrii societăţii civile ameninţă cu proteste până când politicienii vor înţelege cerinţele străzii. „Mesaj către partidele politice: o să ne întoarcem în stradă dacă nu înţeleg că aceste condiţii minimale trebuie realizate acum!”, avertizează preşedintele SAR, Alina Mungiu-Pippidi.
Alte propuneri ale societăţii civle
Pe lângă schimbarea clasei politice, este nevoie şi de înlesnirea şi eficientizarea procesului prin care cetăţenii se pot implica civic în societate, mai exact prin iniţiative legislative, este de părere Dan Nichita, cofondator CAESAR şi absolvent al unor unevrsităţi de prestigiu din Statele Unite ale Americii. „Ne confruntăm cu o lege făcută parcă să împiedice acest mecanism. Implementând proiectul «Iniţiativa i74» mi-am dat seama că legea este defectuoasă şi este de-a dreptul ridicolă: semnăturile trebuie colectate în dosare cu şnur, printate pe o singură pagină, semnate pe coperta a doua, validate de primari“, argumentează Dan Nechita.
Tot din categoria împiedicării implicării active în societate se numără şi Legea adunărilor publice, care permite jandarmilor să îi amendeze pe cei care protestează, uneori cu sume aberante, de 5.000 de lei, mărturiseşte Andreea Petruţ, activist civic România Curată. „Doar anul acesta, în condiţiile în care până zilele trecute nu am avut proteste civice masive, au fost aplicate 50 de amenzi protestatarilor din Bucureşti preponderent, dar şi Braşov, unde s-a aplicat o amendă de peste 5.000 lei. Amenzile se dau nu numai pentru organizare, dar şi pentru patricipare. Legea adunărilor publice nr. 60/1991 trebuie schimbată pentru că reprezintă o formă de hărţuire, dar şi o formă de inhibare a tot ce înseamnă acţiune civică în stradă“, precizează Andreea Petruţ.
Se încarcă comentariile...
