Analiză Planul ascuns din spatele bătăliei pentru guvernare. Analist politic: „Nu e o luptă în sensul clasic”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat miercuri că partidul său este dispus să semneze imediat un acord de guvernare minoritară, cu toate condițiile impuse de Ilie Bolojan și Dominic Fritz, cu o singură condiție: social democrații să preia primii funcția de premier. Miza reală din spatele acestei dispute cu PNL, USR și UDMR ține în primul rând de poziționarea electorală pe termen lung, într-un moment în care sondajele arată o creștere a opțiunilor pentru AUR.

Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan, în Parlament. FOTO: Inquam Photos

Declarația liderului PSD a venit ca răspuns la propunerea PNL, USR și UDMR, care au nominalizat premier pe eurodeputatul Siegfried Mureșan și au cerut o rotativă în care acesta să conducă guvernul până în aprilie 2027, urmat de un premier PSD. Grindeanu a respins această variantă, a cerut ca social democrații să fie cei care preiau primii guvernarea și a exclus o eventuală colaborare cu AUR, transformând în același timp negocierile într-un atac direct la adresa premierului interimar, pe care l-a acuzat că întârzie deliberat formarea unui guvern cu puteri depline.

Într-un interviu acordat pentru HotNews, liderul UDMR, Kelemen Hunor a vorbit despre refacerea fostei coaliții de guvernare, însă fără USR. Acest scenariu este în greu de imaginat, în condițiile în care PNL a adoptat mai multe hotărâri succesive prin care exclud refacerea coaliției cu PSD.

În schimb, premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că refacerea vechii coaliții nu mai este fezabilă în acest moment și că singurele variante realiste sunt guvernele minoritare sau un guvern de tip „armistițiu”, cu un mandat limitat și clar, menit să deblocheze absorbția fondurilor europene. 

Potrivit informațiilor noastre, un astfel de cabinet ar fi condus de un prim-ministru fără afiliere politică, o variantă în acest sens fiind actualul ministru al finanțelor, Alexandru Nazare. În schimb, această formulă nu ar presupune refacerea vechii coaliții, acest scenariu fiind în continuare exclus de liberali.

Cât de repede ar putea fi învestit un nou guvern

Odată ce liderii coaliției vor ajunge la un acord definitiv pe formula rotativei, atenția se va muta către procedura parlamentară efectivă de învestitură, care presupune convocarea plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Întrebat despre orizontul de timp în care România ar putea avea un guvern funcțional, analistul politic Radu Delicote a explicat mecanismul care urmează după semnarea unui protocol de rotativă.

„În momentul în care vom avea un protocol de rotativă, cel mai probabil vom avea și un guvern funcțional în cel mai scurt timp. Iar «cel mai scurt timp» înseamnă până îi chemi și pe parlamentari, pentru că este nevoie de plen reunit. Deci, probabil, în cursul săptămânii viitoare. Sau, hai să formulăm altfel: din momentul în care se semnează un protocol de colaborare și există acordul președintelui, vor mai trece aproximativ patru cinci zile până la ședința de plen pentru învestire. Până atunci sunt doar declarații, poziționări și, să spunem, campanie de comunicare”, a explicat Radu Delicote.

Nu e o luptă pentru funcție, ci o strategie electorală

Dincolo de aparența unei simple lupte pentru putere între cele două partide, Radu Delicote susține că miza reală ține de poziționarea electorală pe termen lung, într-un moment în care sondajele arată o creștere a opțiunilor pentru AUR. 

„Aici discuția este puțin mai amplă. Nu este o luptă în sensul clasic al expresiei, «vreau eu funcția, nu ți-o dau ție». Cred că ține foarte mult de strategia fiecărui partid pentru următoarele alegeri. Dacă, de exemplu, PSD preia acum conducerea Guvernului și reușește să bifeze câteva măsuri considerate de succes, cu impact vizibil în societate, atunci riscul de a pierde voturi către AUR scade. În ultimele săptămâni, sondajele au arătat că o parte dintre intențiile de vot s-au mutat către principalul partid de opoziție”, a subliniat analistul.

Controlul administrației locale, miză pentru alegerile viitoare

Dincolo de miza imediată a portofoliilor ministeriale, analistul atrage atenția asupra unui calcul mai puțin discutat public, legat de rețeaua de primari și președinți de consilii județene controlată în prezent de PSD și PNL. Delicote a insistat asupra acestei legături, mai puțin vizibile, dar esențială în calculul politic al partidelor de guvernământ:

„Mai este un aspect. PSD și PNL controlează împreună aproximativ 80 90% din administrația publică locală. Atunci când deții funcția de premier ai și un cuvânt mai greu de spus în negocierea portofoliilor și în deciziile importante care se iau la Palatul Victoria. Asta înseamnă că îți poți sprijini primarii și președinții de consilii județene să ducă la bun sfârșit proiecte începute deja și care, din cauza situației economice sau a măsurilor adoptate până acum de Guvern, sunt în prezent blocate sau chiar riscă să nu mai fie finalizate. Mai este și negocierea fondurilor din PNRR și din programul SAFE. Este adevărat că nu vor veni toate fondurile imediat, dar o parte dintre ele vor intra, iar Guvernul va avea un rol important în distribuirea acestora. Insist asupra acestui subiect pentru că, în alegeri, primarii sunt cei care dau, în mare măsură, structura viitorului Parlament. Dacă ai un primar puternic într-o localitate, care îți face campanie, ai șanse mult mai mari să obții mandatul de parlamentar în acel colegiu”, a explicat Radu Delicote.

De ce rotativa nu va fi, probabil, lină

Teoretic, formula rotativei presupune ca partidul care preia acum guvernarea să cedeze locul partenerului de coaliție chiar în pragul anului electoral, un scenariu care implică riscuri politice pentru oricare dintre cele două formațiuni. Delicote se arată însă sceptic în privința unei tranziții fără sincope și explică ce anume ar putea determina, de fapt, pasul partidelor spre guvernare:

„Nu sunt convins că rotativa se va desfășura atât de lin precum încearcă să o prezinte atât PNL, cât și PSD. Cred că, în acest moment, obiectivul este mai degrabă să salveze ceea ce se mai poate salva. Mă refer la PNRR, la SAFE și la negocierile privind aderarea la OECD, dacă acestea vor continua în perioada următoare. Este nevoie de un guvern cu puteri depline, care să poată adopta ordonanțe de urgență atunci când este necesar. De exemplu, în cazul plafonării adaosului comercial la carburanți, Parlamentul nu a inițiat un proiect de lege și a lăsat întreaga responsabilitate pe umerii Guvernului. Numai că un guvern interimar nu putea lua o astfel de decizie. Practic, politicienii au ajuns să paseze responsabilitatea de la unii la alții, în timp ce problemele oamenilor rămân nerezolvate. Măcar să avem un guvern funcțional care să poată interveni atunci când apar astfel de situații. Sigur că cine guvernează va plăti și un cost electoral. Dar este posibil ca PSD să aibă o strategie prin care să încerce să bifeze câteva măsuri cu impact pozitiv și să își refacă relația cu propriul electorat”, a subliniat analistul.

Compensații bugetare și o posibilă reorganizare administrativă

Respectarea țintei de deficit bugetar impuse prin acordul de guvernare limitează spațiul de manevră pentru măsuri sociale de amploare, precum cele privind sprijinul pentru mame și pensionari. Analistul consideră totuși că viitorul guvern va găsi soluții de echilibrare bugetară prin transferarea anumitor cheltuieli.

„Vor încerca să compenseze. Cel mai probabil, vor acorda anumite beneficii într-o parte și vor introduce taxe sau impozite suplimentare în altă parte, astfel încât să echilibreze bugetul. Cel puțin asta indică cifrele din acest moment. Există și posibilitatea ca PSD să vină cu o reorganizare administrativă mai amplă decât anticipăm acum, atât la nivel local, cât și la nivel central. Dacă se reduc cheltuielile aparatului administrativ, de acolo s-ar putea obține resurse care să permită finanțarea unor măsuri sociale”, a explicat Radu Delicote.