Peremistii fac scandal si in Parlamentul European

Marti, in timpul sedintei festive a Parlamentului European dedicate extinderii, deputatii din tarile candidate au fost invitati sa ia cuvantul. Fiecare tara a avut dreptul la zece minute, pe care si

Marti, in timpul sedintei festive a Parlamentului European dedicate extinderii, deputatii din tarile candidate au fost invitati sa ia cuvantul. Fiecare tara a avut dreptul la zece minute, pe care si le-a "gospodarit" cum a putut mai bine. In general, formula adoptata de majoritatea delegatiilor a fost desemnarea a doi vorbitori, unul din partea partidului sau coalitiei de guvernamant, celalalt din partea Opozitiei. Delegatia Romaniei a fost reprezentata de deputatul Viorel Hrebenciuc, vicepresedinte al PSD din partea Puterii, si de senatorul PD Viorel Marian Pana, din partea Opozitiei. Lucrurile ar fi decurs bine si deputatii romani nu s-ar fi deosebit, cu nimic, de restul colegilor lor din Est, daca n-ar fi fost nemultumirea membrilor PRM ca nu a fost desemnat cineva din randurile lor ca reprezentant al Opozitiei romane. Cum nu-si puteau apara cauza singuri in fata forului european, ei au apelat la sprijinul viitorilor colegi europeni de aceeasi orientare. Asa ca, in timp ce senatorul Pana se pregatea sa ia cuvantul, eurodeputatul francez Georges Berthu, vicepresedinte al partidului de orientare nationalista Mouvement pour la France (Miscarea pentru Franta, condusa de Philippe de Villiers), s-a adresat presedintelui Parlamentului European, Pat Cox, care conducea dezbaterile, "pentru a semnala o grava abatere de la normele care guverneaza acest parlament". Berthu a anuntat ca "socialistii romani au acaparat, in mod nejustificat", intregul timp rezervat Romaniei, ignorand un important partid de opozitie, Partidul Romania Mare, care are sapte reprezentanti in delegatia romana si ar fi fost indreptatit sa reprezinte vocea Opozitiei din aceasta tara. "Modul in care este inabusita vocea Opozitiei ne duce cu gandul la practicile din epoca ceausista", a incheiat eurodeputatul francez. Pat Cox n-a avut nici un comentariu de facut, a spus ca nu este de competenta lui sa se amestece in modul in care fiecare delegatie isi desemneaza vorbitorii si i-a dat cuvantul senatorului Pana. Care a reamintit ca face parte dintr-un partid de opozitie reprezentat in Parlamentul de la Bucuresti si, apoi, a intarit mesajul lansat de Viorel Hrebenciuc, si anume ca integrarea europeana este un obiectiv national, sprijinit de toate fortele politice din Romania. Cei doi parlamentari romani au pledat - in fraze scurte, la obiect, fara formule sforaitoare - pentru recunoasterea, la Copenhaga, a anului 2007 ca data de aderare a Romaniei la UE si pentru stabilirea unui calendar foarte precis al negocierilor si au promis ca autoritatile romane vor accelera procesul reformelor si adoptarea acquis-ului comunitar. Abia sositi la Strasbourg, parlamentarii romani s-au alaturat, deja, "familiilor politice" europene. Reprezentantii PSD, PD, PUR si cel al minoritatilor s-au inscris in grupul socialistilor europeni, liberalii s-au afiliat grupului liberal, iar cei de la UDMR au fost preluati de conservatorii din Partidul Popular European (PPE). Membrii PRM sunt inca neafiliati, alaturi de cateva formatiuni politice inrudite ca spirit, cum ar fi partidul slovacului Vladimir Meciar, Miscarea pentru o Slovacie Democratica. Se pare insa ca aderarea lor la gruparea nationalistilor europeni, Union Europe des Nations (UEN), din care face parte si partidul lui Jean Marie Le Pen, este o chestiune de timp. Romania a mai intrat in colimatorul altei grupari nationaliste, Alianta Libera Europeana, un subgrup al ecologistilor europeni. De data aceasta, motivul este altul: refuzul justitiei romane de a inregistra primul partid cu caracter regional, Liga Transilvania-Banat. In cursul dupa-amiezei, Alianta Libera Europeana a organizat o conferinta de presa cu tema "Violarea libertatilor politice in Romania", la care a participat, in calitate de membru al Aliantei, Sabin Gherman, presedintele Ligii Transilvania-Banat. Acesta i-a informat pe cei prezenti (cativa jurnalisti romani, un francez cam confuz, care credea ca Gherman vrea sa proclame independenta Transilvaniei, si un olandez care se interesa de particularitatile "limbii transilvane") ca gruparea pe care o conduce a fost acuzata pe nedrept ca promoveaza separatismul, dar ca, in realitate, el militeaza pentru o autonomie culturala si administrativa, si nu politica.