PE cere Rusiei să returneze României cele 91,5 tone de aur

Parlamentul European solicită Federației Ruse să returneze integral României tezaurul național, sechestrat în Rusia în perioada 1916-1917, cu promisiunea că va fi redat proprietarului la cerere.

România a trimis 91,5 tone de aur fin în Rusia, în an ii 1916-1917

„Parlamentul regretă că Rusia nu a restituit integral României tezaurul său național, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor și cutumelor internaționale”, a precizat joi PE.

Într-o rezoluție adoptată joi, eurodeputații subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național al României, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia. Acesta este un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu și reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească, adaugă eurodeputații.

Parlamentul salută eforturile substanțiale ale UE de a proteja patrimoniul național, cultural și istoric prin punerea în aplicare a legislației și a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale și de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile țărilor Uniunii, precum și eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale.

Deputații solicită Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.

În timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național pentru a fi protejat în cazul ocupației teritoriului național. Tezaurul cuprindea în total 91,5 tone de aur fin, care făceau parte din rezerva Băncii Naționale a României, colecții regale de bijuterii și monede rare, precum și bunuri de importanță culturală și istorică neprețuite, cum ar fi arhive de stat, documente, manuscrise istorice prețioase, picturi de patrimoniu, cărți rare și colecții ale multor instituții publice și private. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi.

De-a lungul timpului, România a făcut numeroase demersuri de a recupera tezaurul, existând numeroase dovezi în acest sens.

Situația a rămas neschimbată până astăzi, deși în cadrul sesiunilor Comisiei comune româno-rusă pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, înființată în anul 2003, partea rusă a acceptat că aurul BNR a fost trimis la Moscova și că documentele prezentate de partea română sunt valabile.

„Tezaurul BNR trimis la Moscova, depus într-o țară aliată, împreună cu toate documentele relevante, în baza unui acord internațional, recunoscut și validat de istorie, reprezintă un caz singular în care rezerva de aur monetar este încredințată cu toate documentele oficiale și garanțiile de depozit conform cărora ar fi returnată oricând la cererea proprietarului, doar ca depozitarul să nu își respecte apoi aceste obligații, asumate conform tuturor normelor și obiceiurilor internaționale”, a susținut Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.