Analiză Parlamentarii, campioni la odihnă. După 45 de zile de vacanță, prima săptămână din noua sesiune a avut trei zile de „muncă”
0A trecut o săptămână de când parlamentarii s-au întors din vacanța parlamentară de peste o lună și au început sesiunea de primăvară, dar ritmul a rămas destul de relaxat, cu plenurile programate abia în a doua parte a zilei, după ora 16:00. Dar noua sesiune parlamentară aduce pentru senatori reguli mai stricte, care impun prezența fizică la ședințele plenului.
Practic, în prima săptămână de lucru de după vacanță, parlamentarii au fost prezenți la treabă doar trei zile: luni, marți - când au avut doar ședințe de comisii și miercuri. La prima ședință de plen din sesiunea de primăvară, luni, 2 februarie, care a început tot de la ora 16:00, cea mai mare prezență în Senat a fost de 112 senatori. Entuziasmul inițial a scăzut însă până miercuri, când cel mai mare număr de senatori prezenți în plen a fost de 108 din totalul de 130 de membri ai Camerei. Iar singura zi de lucru plină a fost miercuri, cu plenuri și ședințe de comisii. În zilele următoare, deși apar în program întâlniri ale unor comisii, acestea nu s‑au desfășurat efectiv, fiind notate ca documentare și consultări.
Reguli mai stricte
În cazul Senatului, sesiunea de primăvară a început totuși cu o schimbare de regulament privind participarea la ședințe: anul acesta, senatorii trebuie să fie prezenți fizic la toate ședințele de plen. În caz contrar, vor fi considerați absenți și vor fi sancționați cu tăierea a 5% din indemnizația lunară brută, adică aproximativ 950 de lei.
Astfel, la prima ședință de plen din sesiunea de primăvară, luni, 2 februarie, care a început tot de la ora 16:00, în Senat au fost prezenți 112 senatori. Entuziasmul inițial a scăzut însă până miercuri, când cel mai mare număr de senatori prezenți în plen a fost de 108 din totalul de 130 de membri ai Camerei.
Marți, 3 februarie, a fost o zi mult mai lejeră pentru parlamentari, deoarece programul a inclus doar ședințe de comisii: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane.
Un deputat și-a uitat cartela acasă
La Camera Deputaților, prezența rămâne fizică și online, atât în cazul comisiilor, cât și în plen. 284 deputați erau prezenți, luni, în prima zi de plen la Camera Deputaților, la votul privind noua componență a Biroului Permanent. Iar în ședința de miercuri au fost 290 de deputați la ultimul vot de pe ordinea de zi, din totalul de 330 de deputați. Cel puțin așa indica votul electronic, pentru că, în realitate, un deputat a fost la muncă fără a putea consemna acest lucru.
Concret, liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a venit la microfon pentru a anunța că deputatul Florea Gabriel, colegul său de grup și de partid, și-a uitat cartela acasă. Vicepreședinta Camerei, Natalia Intotero, i-a explicat însă că nu poate vota, în lipsa cartelei și a tabletei speciale pentru participarea online la ședințe. „Îmi pare foarte rău pentru colegul nostru, care și-a uitat cartela. Timpul pentru realizarea unei noi cartele este de 24 de ore. Avea posibilitatea să aibă la dânsul tableta și să voteze de pe tabletă”, a spus aceasta. În Senat celor care și-au uitat cartela acasă le-a fost însă permis să voteze. Este vorba despre: Daniela Ștefănescu, Graur Cătălin și Paul Gheorghe.
Costul democrației
Parlamentarii (deputați și senatori) primesc o indemnizație lunară netă de circa 10 000 lei (aproximativ 2 000 €) ca salariu de bază. Dar pe lângă salariul de bază, un parlamentar mai poate primi: alocație de cazare în București – până la aproximativ 4 600 lei pe lună pentru cei care nu au domiciliul în București sau Ilfov; suma forfetară pentru activitatea parlamentarului și cabinetul parlamentar (pentru birou, angajați etc.) – în jur de 25 000–35 000 lei lunar, jumătate decontabilă, jumătate pe declarație proprie; indemnizație de transport către circumscripția electorală – circa 1 400 lei pe lună; diurnă pentru prezența în Parlament (aproximativ 200 lei/zi); plus alte facilități cum ar fi telefon, tabletă și transport gratuit cu CFR, inclusiv la clasa I sau vagon de dormit.
Astfel, costul pentru un parlamentar poate depăși 40 000 lei pe lună (peste 8 000 €) pentru bugetul statului. Și nu au fost socotiți banii primiți în plus de către parlamentarii care dețin și alte funcții în stat și care pot cumula salarii (de exemplu, ministru + parlamentar), așa cum a recunoscut un politician care primește două salarii separate.
Politologul Andrei Țăranu susține însă că democrația nu poate fi redusă la cifre și eficiență măsurabilă. „Democrația costă”, spune acesta.
Discuția privind eficiența parlamentarilor ar trebui să se îndrepte mai degrabă spre partidele care îi propun, spune politologul George Jiglău. „Pentru asta avem alegeri, ca să-i schimbăm cu alții care vor face o treabă mai bună. Și dacă nu vor face nici aceia, îi schimbăm cu alții și tot așa. Deci ei sunt 465 împărțiți în două camere și au aparatele pe care le au în spate ca să-și poată îndeplini mandatul cum trebuie și sunt atâția la număr pentru că există un calcul care ne duce la acea normă de reprezentare”, explică acesta.
Ar trebui să avem mai puțini parlamentari
În noiembrie 2024, actualul premier, Ilie Bolojan, proaspăt ajuns la conducerea interimară a PNL, cerea reducerea numărului de parlamentari la 300, conform referendumului din 2009, care propunea un Parlament mai suplu și unicameral. Ulterior, la finalul anului trecut, premierul a anunțat că numărul parlamentarilor ar putea să scadă cu 13% din 2028, în baza datelor ultimului recensământ. Astfel Parlamentul ar putea să aibă mai puțin cu 50 de posturi.
Reglarea numărului de parlamentari raportat la datele ultimului recensământ al populației este o discuție care trebuie purtată, mai adaugă politologul Andrei Țăranu. „Dar, așa cum o să vedeți, nu va scădea extraordinar de mult. Și ăsta dintr-un motiv foarte simplu. România are 33 europarlamentari. Ăsta este nivelul ei de reprezentare în Parlamentul European. Normal, dacă ar fi, că și votul la Parlamentul European este tot proporțional, ar trebui să pierdem vreo 2 sau 3 europarlamentari, dacă este să ne uităm strict la cifra proporțională care alege un europarlamentar”.
În privința reprezentării, politologul amintește votul uninominal, care s-a aplicat în România doar la parlamentarele din 2008 și 2012. „Sistemul care a fost propus atunci, votul mixt, are o logică. Pentru că parlamentarul ar trebui să reprezinte un număr foarte clar de cetățeni”, spune Andrei Țăranu, remarcând însă influența politică în rezultatul sistemului aplicat atunci.
Clasa politică a adoptat în 2008, după un referendum eșuat, votul uninominal, care îndrepta atenția dinspre partid spre candidat. După scrutinul din 2008 au apărut însă și problemele. Mulți candidați care erau clasați pe primele locuri au ratat Parlamentul, însă sistemul a fost benefic alianței USL, care căștiga alegerile din 2012, un tur de scrutin care a adus 117 membri în plus în Parlament. În 2016 s-a revenit la votul pe listă de partid, cu susținerea PNL și PSD.
Reducerea numărului de parlamentari, din start, indiferent de ce sistem electoral e, reduce proporționalitatea - George Jiglău, politolog
Denumirea a fost însă folosită în mod greșit, explică politologul George Jiglău, care punctează că „reducerea numărului de parlamentari, din start, indiferent de ce sistem electoral e, reduce proporționalitatea și avantajează partidele mari”. Acesta avertizează cu privire la tipul de vot mixt folosit în Ungaria, care nu asigură proporționalitatea.
Totuși, o modificare în această direcție nu este exclusă. La finalul anului trecut, în noiembrie, președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, anunța că PSD este de acord cu o reducere a numărului de parlamentari la 300, dar cu o revenire la votul uninominal.
Se încarcă comentariile...
