Analiză Mizele uriașe pentru România la summitul de la Helsinki: „Nu ne putem permite luxul de a sta cu mâna întinsă”
0Liderii celor opt state membre UE de pe Flancul de Est s-au reunit marți la Helsinki cu un mesaj neechivoc pentru Bruxelles: securitatea flancului estic nu mai poate fi tratată doar ca o cheltuială națională. Pe fondul retragerii unor trupe americane și a unei Rusii tot mai agresive, președintele României, Nicușor Dan, alături de omologii săi din regiune, forțează crearea unor fonduri europene dedicate apărării, într-un moment în care experții avertizează că apărarea trebuie să se bazeze întâi pe resurse proprii și mai apoi pe sprijinul aliaților.
Într-o atmosferă marcată de tensiuni geopolitice majore, Finlanda a găzduit un summit crucial pentru securitatea Flancului Estic. Reuniunea a adus laolaltă liderii din Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria. Miza este clară: cele opt state vor să oblige Uniunea Europeană să își asume financiar apărarea frontierei de est.
Cătălin Buciumeanu, fondator al Centrului de Strategii Avansate și lector invitat al Colegiului Național de Apărare, explică importanța momentului.
„E un format care a succedat întâlnirii de ieri de la Berlin și e dedicat strict țărilor care sunt în linia de apărare, lângă granițele Federației Ruse. Ar cam trebui să fie un summit foarte realist, pentru că și amenințarea e foarte realistă. Astăzi șefa MI6 a avertizat din nou că Rusia nu glumește când amenință Vestul”, a afirmat Buciumeanu pentru „Adevărul”.
O factură pentru securitate pe masa Comisiei Europene
Liderii prezenți, inclusiv președintele român Nicușor Dan, solicită ca o parte din viitorul buget de apărare al UE (estimat să crească la 131 de miliarde de euro pentru 2028-2034) să fie direcționată specific către regiunea lor. De asemenea, s-a discutat despre „Eastern Flank Watch” (n.red. - Mecanismul de monitorizare a Flancului Estic) și „European Drone Defense Initiative” (n.red. - zidul împotriva dronelor). Deși în trecut țări precum Franța și Germania au privit cu scepticism aceste inițiative, considerându-le o ingerință a Bruxelles-ului sau o dublare a NATO, calculele economice ar putea schimba situația.
„Franța și Germania consideră că banii puși în joc pentru a crește capabilitățile din Europa nu sunt o glumă, mai ales că își pot relansa industriile care astăzi sunt lovite de Green Deal și alte probleme la nivel global”, explică Buciumeanu, anticipând un compromis („middle ground”) la Bruxelles. „În momentul în care vom avea elemente certe că Federația Rusă bate la porțile Europei din ce în ce mai convingător, lucrurile vor lua o întorsătură bună pentru noi toți în sensul acesta: vor crește investițiile”.
Capcana „păcii” și retragerea americană
Summitul are loc într-un context complicat. Negocierile pentru un posibil acord de pace în Ucraina și semnalele tot mai clare de izolaționism din partea Statelor Unite. Există temerea că un armistițiu în Ucraina nu va face decât să permită Rusiei să își mute trupele spre granițele NATO.
„Dacă sunt condițiile pe care le-am văzut cu toții negociate de Witkoff și administrația Putin, presiunea va crește cu siguranță”, avertizează Cătălin Buciumeanu. „Orice acord de pace pe viitor va avea un mare semn de întrebare legat de faptul dacă Federația Rusă îl respectă și pentru ce perioadă. Pasul înapoi făcut de Statele Unite nu e foarte încurajator pentru Europa, iar amenințarea nucleară. De exemplu, plasarea unor rachete Oreshnik în Belarus crește și mai mult presiunea pe armată”, a explicat Cătălin Buciumeanu.
Această temere este împărtășită și de oficialii finlandezi. Premierul Petteri Orpo a subliniat că Rusia este o amenințare pentru Europa, sugerând că trupele ruse eliberate de pe frontul ucrainean ar putea fi relocate amenințător spre vest.
„Nu ne permitem să așteptăm ajutorul”
Prezența președintelui Nicușor Dan la Helsinki nu este una protocolară, crede Cătălin Buciumeanu. România se află într-un moment vulnerabil, în condițiile în care în ultimele luni Rusia a violat cu drone spațiul aerian al țării noastre.
„Nu cred că degeaba a fost Nicușor Dan la Paris... pe fondul retragerii unor soldați americani de pe teritoriul României și intensificării atacurilor Federației Ruse în interiorul spațiului european”, punctează Buciumeanu.
Expertul atrage atenția că România trebuie să iasă din logica dependenței totale și să investească masiv în logistică și infrastructură proprie.
„România nu are decât o singură opțiune. Suntem un stat mic și singurul motiv pentru care Federația Rusă n-ar ataca România ar fi acela că suntem foarte bine structurați din punct de vedere militar. Nu ne putem permite luxul de a aștepta cu mâna întinsă, de la vreun stat NATO aflat la 3.000 de kilometri, un ajutor perceptibil și prompt la granița de est. Războiul se poartă astăzi la nivel de câteva ore și poate fi decisiv”, a declarat Buciumeanu pentru Adevărul.
Lecția „Zapad”
„Vorbim despre o industrie militară a Federației Ruse care, în ultimii doi-trei ani de război cu Ucraina, a luat un avânt aproape cosmic față de statele europene, care încă se gândesc dacă Federația Rusă este sau nu un agresor de luat în calcul”, avertizează Cătălin Buciumeanu.
Expertul reamintește de exercițiile militare rusești Zapad, desfășurate ani la rând la granițele Ucrainei, pe care Occidentul le-a tratat drept simple „flexări de mușchi”.
„Din păcate, realitatea ne-a dovedit că flexarea mușchilor are și o continuitate. Neplăcută, dar are o continuitate”, conchide acesta.
Rezultatele discuțiilor de la Helsinki vor fi prezentate joi la Bruxelles, într-un moment decisiv pentru viitorul securității continentale.
Se încarcă comentariile...
