Noua corvetă a Marinei Române, sub lupa experților: Dotări modeste pentru standardele actuale
0România va cumpăra o corvetă turcească de tip HISAR, contractul urmând să fie semnat în noiembrie. Valoarea depășește 200 de milioane de euro. Este prima navă modernă care intră în dotarea Marinei Române după mulți ani și are rolul de a întări securitatea la Marea Neagră. Adevărul a discutat despre capabilitățile navei cu doi experți militari.
România va semna în noiembrie contractul pentru achiziția corvetei turcești TCG Akhisar, din clasa HISAR OPV, a confirmat recent ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Este prima navă modernă care intră în dotarea Marinei Române după mai bine de două decenii, într-un context regional tot mai tensionat la Marea Neagră.
Tranzacția, estimată la peste 200 de milioane de euro, se realizează direct între guvernele din România și Turcia. Conform publicației specializate TurDef, valoarea totală a pachetului pentru atingerea capacității operaționale ajunge la circa 265 de milioane de euro, fără TVA, la care se adaugă costul sistemului de lansare a rachetelor antinavă NSM.
Corveta din clasa HISAR are aproape 100 de metri lungime, un deplasament de 2.300 de tone și autonomie de peste 20 de zile. Sistemul de propulsie de tip CODELOD îi oferă eficiență sporită pentru misiuni de patrulare îndelungate. Va fi dotată cu radar MAR-D (CENK 200-N), un tun naval de 76 mm produs de compania turcă MKE și două stații de armament telecomandate de 12,7 mm.
Colonel (r) Ion Petrescu: „O soluție pragmatică pentru o nevoie urgentă”
Analistul militar colonelul (r) Ion Petrescu consideră achiziția „o soluție pragmatică la o urgență evidentă”, având în vedere „nevoia de completare a dotării adecvate a Forțelor Navale Române, pe măsura provocărilor actuale și a celor previzibile din Marea Neagră”.
Potrivit expertului, corveta va fi echipată cu rachete antinavă Kongsberg NSM și sisteme de apărare aeriană HISAR-D, ceea ce marchează primul export al sistemului de apărare aeriană de fabricație turcă. De asemenea, tunul naval de 76/62 mm produs de MKE reprezintă tot un prim export. Livrarea navei este așteptată în termen de șase luni de la semnarea acordului, sub rezerva aprobării Parlamentului.
„Norvegia, Japonia, Australia și Forțele Aeriene ale SUA utilizează același tip de rachete NSM, foarte bune pentru misiuni disuasive”, a precizat Petrescu.
Prețul și semnificația strategică
În privința costurilor, analistul afirmă că „Forțele Navale Române merită dotări moderne urgente, situație în care prețurile achizițiilor contează, dar și capacitatea acestora de a face diferența între navele militare ale statelor riverane la Marea Neagră”.
Colonelul Petrescu subliniază că achiziția nu este doar un gest punctual, ci parte a unei planificări multianuale la nivelul Statului Major al Apărării. „Nu sunt bani aruncați în vânt, ci finanțări lucide ale dispozitivului defensiv național. Marina Militară a fost cea mai văduvită de dotări, pe măsura pericolelor militare reale din arealul Mării Negre”, explică el.
Din punct de vedere strategic, corveta TCG Akhisar va întări puterea navală a României și va contribui la cooperarea regională în cadrul NATO. „Forțele Navale Române, împreună cu cele ale Bulgariei și îndeosebi cu acelea ale Turciei, asigură navigația maritimă normală în jumătatea sudică a Mării Negre”, a mai declarat colonelul Petrescu.
General (r) Virgil Bălăceanu: „Este o navă de patrulare, nu o corvetă în sens operațional”
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu privește achiziția cu prudență și precizie tehnică. „Trebuie să fim corecți: HISAR este o navă de patrulare, nu o corvetă în sens militar. Nu are capabilități antisubmarin, nu are o apărare antiaeriană stratificată și nu poate acomoda un elicopter. Este utilă pentru misiuni la pace, dar nu pentru operații de luptă în Marea Neagră.”
Ofițerul explică însă de ce o astfel de navă este totuși importantă. „Este esențială pentru controlul zonei economice exclusive, mai ales în jurul exploatărilor de gaze din perimetrul Neptun Deep. Prezența navală constantă înseamnă descurajare a acțiunilor hibride, în special din partea Federației Ruse.”
În privința costurilor, Bălăceanu confirmă nivelul estimat, dar avertizează că suma reală va crește. „Integrarea rachetelor NSM, senzorii și adaptările necesare vor împinge totalul spre 260–270 de milioane de euro. Este un preț comparabil cu al navelor de patrulare construite pentru Pakistan, dar trebuia să ne gândim la producția internă. Damen Galați și Șantierul Naval Mangalia au experiență și ar fi putut construi nave similare printr-un transfer de tehnologie.”
El detaliază și diferențele față de o navă de luptă. „O corvetă adevărată are capabilități antisubmarin, poate lansa rachete pe distanțe mai mari, are elicopter de bord și apărare antiaeriană pe mai multe niveluri. HISAR nu are aceste dotări. Apărarea sa antiaeriană se face la altitudini mici, de câțiva kilometri, ceea ce o face vulnerabilă în fața rachetelor moderne.”
Bălăceanu avertizează că România are nevoie de un plan mai amplu. „Nu putem realiza descurajare navală doar cu nave de patrulare și deminare. Marea Neagră rămâne o zonă cu riscuri ridicate, unde Federația Rusă operează submarine și sisteme de rachete. Trebuie să dezvoltăm corvete multifuncționale și să modernizăm fregatele. În același timp, trebuie să introducem drone maritime și antidrone, inspirându-ne din experiența ucraineană cu platformele Sea Baby și Măgura.”
Generalul menționează și o dimensiune industrială și psihologică. „Construcția navelor în România ar fi însemnat locuri de muncă, taxe și încredere într-o industrie navală care trebuie revigorată. Ar fi fost un semnal pozitiv și pentru societate: că putem produce din nou nave militare performante.”
În privința perspectivelor, el apreciază decizia premierului Ilie Bolojan de a trece programele majore de înzestrare la Cancelaria Primului Ministru. „E o mutare care poate accelera investițiile. Cancelaria gestionează contractele prin împrumuturi avantajoase, în cadrul programului european SAFE. Acest program, împreună cu inițiative precum ReArm, poate fi o sursă esențială de finanțare pentru corveta multifuncțională europeană, proiect care oferă României șansa de a deveni producător, nu doar cumpărător.”
El face și o radiografie a flotei actuale. „Fregatele Regina Maria și Regele Ferdinand, cumpărate din Marea Britanie, nu au sisteme moderne antiaeriene sau antinavă. Luptă cu tunul și cu torpilele. Singura navă capabilă de o operație navală reală rămâne fregata Mărășești, construită la Mangalia la începutul anilor ’90. Avem nevoie de o flotă cu rachete moderne, elicoptere de bord și sisteme antisubmarin integrate.”
În final, generalul Bălăceanu subliniază că decizia de a colabora cu Turcia are și o valoare strategică. „Turcia este o putere navală regională și poate fi cheia formării unei grupări navale permanente a NATO în Marea Neagră, alături de România și Bulgaria. HISAR aduce un avantaj politic, dar pentru apărare reală ne trebuie corvete și fregate de luptă, construite sau modernizate în țară.”
Cei doi ofițeri coincid într-un punct esențial, și anume că HISAR este un pas necesar, dar nu suficient. România câștigă o navă modernă și o cooperare strategică cu Turcia, însă modernizarea navală adevărată presupune investiții constante, construcții locale și capabilități de luptă complete. HISAR oferă prezență și vizibilitate, dar viitorul flotei române depinde de corvetele și fregatele care urmează.
Se încarcă comentariile...
