Ne întoarcem la colegiile electorale!

Legea de reformare a sistemului de vot a fost depusă la Senat, după o înţelegere între PNL, PSD şi PD La viitoarele alegeri, ţara va fi împărţită în colegii uninominale, fiecare

Legea de reformare a sistemului de vot a fost depusă la Senat, după o înţelegere între PNL, PSD şi PD

La viitoarele alegeri, ţara va fi împărţită în colegii uninominale, fiecare colegiu urmând să trimită în parlament câte doi deputaţi şi senatori. Proiectul de lege privind introducerea unui sistem de vot mixt aparţine Asociaţiei Pro Democraţia, fiind asumată de parlamentarii PNL, PSD şi PD. Electoratul va putea vota, în premieră, direct oamenii, şi nu listele formaţiunilor politice.

Parlamentarii Comisiei de cod electoral susţin că sunt toate şansele ca acest proiect să primească raport pozitiv. În opinia lui Voicu, raportul ar putea fi finalizat la sfârşitul lunii august. Cristian Pârvulescu a avertizat însă că există foarte mulţi parlamentari care nu doresc o reformă a sistemului electoral. "Dacă vor crea obstrucţii, reprezentanţii partidelor vor da un argument solid preşedintelui să organizeze un referendum pentru uninominal, iar acesta ar putea avea loc la data alegerilor europene", a mai spus preşedintele APD.

Semnat de 114 deputaţi şi senatori ai PNL, PSD şi PD, în baza acordului politic convenit între cele trei formaţiuni politice, proiectul de lege instituie sistemul de vot electoral mixt ca alternativă la cel proporţional actual.

Numărul parlamentarilor va fi redus

Bazat pe organizarea a 143 de colegii uninominale pentru viitorii deputaţi şi 60 pentru senatori, iniţiativa APD va conduce la reducerea cu aproximativ 12 procente a numărului actual de parlamentari: de la 332 deputaţi la 286, la care se vor adăuga deputaţii minorităţilor şi alţi patru reprezentând românii din afara graniţelor - doi pe zona Europa, doi pentru restul lumii. La Senat, 120 de senatori vor face treaba celor 137 cât cuprinde actualul sistem, plus alţi doi senatori pentru reprezentarea intereselor românilor din străinătate, stabiliţi acolo sau plecaţi cu contracte de muncă. Până în prezent, de voturile românilor din afara ţării beneficiau candidaţii din Capitală.

Forma de vot uninominal propusă de APD favorizează partidele politice mari, acestea având cele mai mari şanse de a se clasa cel mai bine în pole-position-ul electoral şi a lua partea leului în cele două etape de redistribuire a mandatelor parlamentare, care însoţesc acest sistem de vot. Cum, într-un colegiu, fiecare partid sau alianţă electorală are dreptul să înscrie doar câte un singur candidat pentru Cameră sau Senat, partidul cel mai bine clasat în opţiunile de vot va obţine şi cel mai mare număr de mandate la redistribuirea judeţeană şi cea naţională.

Independenţii, dezavantajaţi de noul sistem

Sistemul de vot mixt nu oferă prea multe şanse de succes unui candidat independent în a obţine un mandat de senator sau de deputat. Potrivit proiectului, un independent trebuie să obţină 50% plus 1 din voturile valabil exprimate la nivelul unui colegiu uninominal pentru a deveni parlamentar. În schimb, un candidat propus de un partid nu intră sub incidenţa unei astfel de prevederi, el putând obţine un mandat în viitorul legislativ doar prin simpla clasare în fruntea opţiunilor de vot. Până în prezent, numai o singură persoană, Antonie Iorgovan, a intrat în parlament, candidând din postura de independent.