Mircea Toma (CNA): „Atacul hibrid al Rusiei împotriva României a început acum 8 ani”. Ce spune despre campania lui Georgescu

Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a dezvăluit că România a fost ținta unui atac hibrid orchestrat de Rusia, care a început acum opt ani.

Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). FOTO: Arhivă

Într-un interviu pentru News.ro, Mircea Toma, psiholog și fondator al Academiei Cațavencu, a explicat că „operaţiunea hibridă de atac informaţional asupra României a început în urmă cu aproximativ 8 ani, înainte de pandemie”, odată cu lansarea unor campanii „care au promovat pe spaţiile online ale unor platforme din România produse pseudo-ştiinţifice, medicaţie falsă”, a declarat Toma.

Acesta menționează că printre tacticile folosite s-a numărat promovarea unor produse pseudo-științifice, cum ar fi tratamente false pentru cancer, pentru a crea o bază de date cu persoane ușor de manipulat. Acest public a fost ulterior folosit pentru a sprijini mesaje conspiraționiste și personaje precum Călin Georgescu.

Toma a explicat că rușii au folosit „tactica pescarului”, care, înainte să arunce undiţa, nădeşte locul respectiv, adică aruncă momeală să atragă peştii. Scopul acestor campanii a fost identificarea persoanelor susceptibile la manipulare - „fraierii”, care ulterior au fost transformate în publicul conspiraționist de astăzi, gata să accepte orice narativă și să-l venereze pe Călin Georgescu.

„Şansa acestor războinici ai informaţiei a fost pandemia, care s-a potrivit mănuşă pentru ce voiau ei. Pentru că ei au vrut să identifice fraierii, dar să şi erodeze credibilitatea surselor autentice de informaţii”, a adăugat Toma. El a subliniat că această strategie a fost folosită pentru a crea un public recrutat, care nu doar acceptă informații false, ci este și încărcat de furie împotriva autorităților. „Şi ai avut dintr-o dată un public recrutat, nu doar pregătit să primească bazaconii în creier, ci şi gata supărat pe cei care încearcă să-l păcălească. Deci au şi primit ţinta furiei!“, a spus Toma.

Discursul lui Georgescu

Toma a analizat și ascensiunea lui Călin Georgescu, pe care a numit-o un „fenomen construit artificial“. El a subliniat că în spatele acestui fenomen se află o rețea bine organizată, care a folosit tactici de manipulare online pentru a crește rapid popularitatea lui Georgescu. 

„Ai în jurul lui Georgescu şi în spatele întregii campanii nişte oameni care au o relaţie… Nu ştiu să o definesc. Pot să spun că au fost plătiţi, dar nu e neapărat să fie plătiţi! Poţi să te gândeşti la un post de televiziune care este în proprietatea camuflată a unui fugar din România căruia i se promite că, dacă vine cine trebuie la putere, i se ridică sancţiunea“, a declarat Mircea Toma.

Toma subliniază că strategia de influențare a electoratului include și utilizarea microinfluencerilor, care, fără a fi conștienți de întreaga schemă, au fost plătiți pentru a promova anumite mesaje. „Microinfluencerii, oameni și ei, au primit niște bani să dea un mesaj! Ei nu sunt suspecți că au făcut-o în cunoștință de cauză. După care, tehnic, aia e treaba altor specialiști, nu mai discutăm”, a explicat Toma.

Acesta a menționat că exemplul Republicii Moldova a oferit o imagine clară a mecanismului prin care astfel de campanii sunt finanțate. „Probele sunt în Moldova, unde traseul fizic al banilor a fost identificat”, a spus el.

Toma mai subliniază că atacul informațional asupra României este parte a unui fenomen global, observabil și în alte democrații. „Nu suntem singura țintă. Cred că suntem una dintre țintele multiple, globale ale acestui tip de război. Cred că este un război purtat împotriva culturii democratice și că oamenii care îl inițiază și-ar dori parteneri globali care să funcționeze în aceeași paradigmă politică, niște autocrați”, a precizat el.

„Spre deosebire de ce s-a întâmplat în Anglia pentru Brexit, unde am avut instrumente online care mi-au permis să identific publicurile, deci mai multe publicuri cu particularităţile lor şi să mă duc cu mesaje croite pe aşteptările acelor publicuri, aici a fost invers! Aici am atras publicurile, le-am uniformizat, să fie toţi pregătiţi să primească acelaşi mesaj. N-am mai croit mesajul după aşteptările lor, ci i-am adus pe ei pentru mesajul meu cu numele Georgescu”, a explicat Toma. El a mai menționat că această tactică a fost folosită și pentru a promova teorii conspiraționiste și mesaje anti-vaccinare în timpul pandemiei.

În acest context, Toma a adus în discuție și fenomenul amplificării mesajelor populiste prin figuri publice care adoptă discursuri conspiraționiste. A menționat-o pe Anamaria Gavrilă, pe care a caracterizat-o drept „gugumanul absolut”: „Ea încearcă să copieze din discursul lui Georgescu cât îşi mai aduce aminte, dar nu le leagă. Ăla are un antrenament, un turuit al lui, dar aici îți dai seama că ea n-are ce să țină minte! Pentru că nu e nimic de ținut minte!”

Acesta a făcut o paralelă cu strategia folosită în Ungaria, unde George Soros a fost transformat într-un inamic public similar cu personajul Goldstein din romanul „1984” al lui Orwell. „Calea spre putere a fost demonizarea lui Soros, care a devenit actor politic fără să fie acolo! Cu afișe pe străzi care prezintă fața lui Soros... Este un mecanism clasic de propagandă”, a explicat Toma.

Rolul CNA în combaterea dezinformării

CNA a început să monitorizeze și să intervină în mediul online, având acum canale de comunicare directe cu platformele de socializare. „Ne-am organizat intern să facem faţă în perioada asta preelectorală şi electorală, ca să putem da jos lucruri care pot să producă efecte în ore, nu în zile“, a declarat Toma. 

În ultimele săptămâni, CNA a aplicat amenzi substanțiale, unele atingând 100.000-200.000 de lei, pentru încălcări ale legislației audiovizuale. O noutate importantă este extinderea activității CNA în mediul online, unde instituția colaborează cu platforme precum TikTok și Meta pentru a elimina în câteva ore conținutul ilegal.

În ceea ce privește rolul CNA, Toma a explicat că instituția funcționează în baza unor reguli inspirate din modelul european și încearcă să limiteze abuzurile mediatice. Totuși, acesta recunoaște că există provocări majore în combaterea dezinformării și a mesajelor agresive promovate de anumite televiziuni. „Avem foarte multe știri false, incitare la violență, agresivitate, acuzații nefondate, amenințări. Chiar membrii CNA au fost amenințați de mai multe ori”, a declarat el.

Toma a concluzionat că este necesară o vigilență crescută și o mai mare implicare a instituțiilor media pentru a combate fenomenul manipulării informaționale: „Această interfață este una care a condus în România promovarea campaniei începute acum 8 ani prin niște voci care, pe alocuri, s-au și deconspirat. Este nevoie de un efort colectiv pentru a combate acest tip de influență”.