Meleşcanu, la Adevărul Live: Turcescu trebuia să dezvăluie totul, altfel vor plana îndoieli asupra tuturor

0
0

Fostul director SIE, Teodor Meleşcanu, a răspuns, la Adevărul Live, setului de întrebări formulate de „Adevărul“ pentru candidaţii la Preşedinţie, în cadrul campaniei „Alege preşedintele!“. În plus, Meleşcanu a vorbit despre dezvăluirile făcute de Robert Turcescu, dar şi despre consecinţele acestora asupra activităţii serviciilor de informaţii.

Principalele declaraţii:

Cum a fost cu strângerea de semnături pentru că au apărut speculaţii? Mircea Dogaru a ieşit şi a vorbit în numele dvs. Cine s-a ocupat cu strângerea de semnături, cum a decurs procesul?

Lumea probabil deja ştie, eu sunt candidat independent, am un program politic. Am fost ministru al Apărării şi am lăsat o bună amintire celor din sistem, nu văd de ce nu m-ar sprijini şi ei. Orice persoană poate să-şi manifeste sprijinul. Nu eu mă asociez celor care strâng semnături, sunt oameni care îşi vor manifesta acordul cu persoana mea.

S-a mai vorbit că aceste semnături au fost strânse în timpul în care eraţi director al SIE.

Am spus-o public, nu e nimic ilegal pentru directorul SIE să strângă semnături. Nu a fost cazul meu, iniţiativa a venit pe calea societăţii civile. Premierul strânge semnături când este prim-ministru. Nu înţeleg de ce se ridică problema. Preşedintele Băsescu şi-a strâns semnăturile în timp ce era, evident, preşedinte. Uneori au fost speculaţii că fiind la SIE aveam informaţii. Erau de natură externă.

Ceilalţi au mai multe informaţii decât mine, eu nu vedeam decât ce venea din cadrul serviciului, în timp ce beneficiarii politici primesc informaţii de la toate serviciile. Sunt foarte fericit că acestea sunt singurele lucruri care au apărut ca teme de atac contra mea.

Mai era şi ceva legat de Partidul Dreptăţii Sociale.

A existat o încercare de a constitui o alianţă cu PDS. Nu a fost acceptată de tribunal. Aceşti oameni care începuseră să strângă semnături au decis să mă sprijine în continuare, dar eu sunt candidat independent, oricine doreşte să mă sprijine este binevenit.

În contextul a ceea ce se întâmplă în Ucraina, cititorii vă întreabă dacă veţi milita penttru îmbunătăţirea relaţiilor cu Federaţia Rusă?

În proiectul meu politic am spus clar că principalul obiectiv al României îl reprezintă întărirea relaţiilor în NATO şi UE, după care am adăugat că România trebuie să rămână o ţară deschisă, să dezvolte relaţii şi cu statele din vecinătate, inclusiv cu Rusia. Trăim în această zonă, securitatea noastră nu mai este doar naţională. Este regională, dar cu o condiţie. Să fie relaţii pe bază de egalitate cu oricine ar fi şi să aducă beneficii pentru ambii parteneri.

Sunteţi pentru o Uniune Europeană în care ţările să renunţe la suveranitatea lor?

image

Cred că proiectul Statelor Unite ale Europei reprezintă viitorul statelor de pe continent, dar cu o condiţie: creşterea integrării nu trebuie forţată. Orice încercare de a grăbi acest proces în mod artificial riscă să aibă consecinţe negative asupra modului în care oamenii se raportează la UE.

De la începutul UE, de la prima Uniune Vamală la nivel european la toate celelalte stadii prin care a trecut UE, ambele viziuni au existat: una integratoare şi una de colaborare între state. Succesul s-a asigurat când s-a găsit un echiilbru corect.  Acum câţiva ani, crearea unei Constituţii europene a eşuat tocmai pentru că UE nu era pregătită.

Sunteţi pentru menţinerea Parteneriatului Strategic cu SUA?

Categoric, pentru mine Parteneriatul cu SUA e cea mai mare prioritate.

Veţi susţine construcţia de autostrăzi şi linii ferate cu ajutorul investitorilor din China?

 În mod evident, România are nevoie de mai multe autostrăzi. Resimţim acut această nevoie, mai ales pentru viaţa economică a ţării noastre. Avem societăţi mari gâtuite de lipsa autostrăzilor. E o necesitate, sunt pentru construirea de noi autostrăzi, pentru construirea de linii ferate de mare viteză. Cred că viitorul va fi bun şi pentru căile ferate.Trebuie găsită finanţare de oriunde ar fi, că e vorba de investiţii sau de fonduri europene, pentru mine reprezintă o contribuţie importantă la realizarea unei infrastructuri de dezvoltare de care avem mare nevoie.

Veţi milita pentru unirea cu Republica Moldova?

 Orice naţiune din Europa care trăieşte despărţit are foarte clar dreptul să militeze pentru reunificarea cât mai largă a cetăţenilor care aparţin aceleiaşi etnii. Da, consider că România are acest drept de a-şi reunifica un număr cât mai mare de cetăţeni români. Din punctul meu de vedere, unirea României cu Moldova se poate realiza prin integrarea în UE. Nu trebuie să le laşi copiilor chibrituri să se joace cu focul. În momentul integrării Moldovei, se realizează şi idealul unificării. Cred sincer că proiectul nostru trebuie să fie unul care porneşte de la soluţii de viitor, nu prin ultimatum. Aceasta este soluţia pe care o voi promova ferm în mandatul de preşedinte.

Susţineţi acordarea autonomiei pentru Ţinutul Secuiesc?

Sunt conştient de preocupările populaţiei maghiare. Nu sunt limitate însă doar la etnia maghiară, aceleaşi preocupări o au şi oamenii din Oltenia, şi moldovenii. Există o preocupare în România la nivelul cetăţenilor de a avea mai multă autonomie, de a putea gestiona fondurile pe care le au pentru proiectele pe care le consideră vitale. Este o problemă reală în România necesitatea creşterii autonomiei locale pentru cetăţeni.

Ideea autonomiei teritoriale e singura acceptabilă. Istoria ne-a amestecat. Şi noi avem mulţi români în afară, orice încercare de a desena cu un bisturiu teritorial zone în care ai populaţie doar de o anumită etnie sunt sortite eşecului. Ideea e să fie autonomie teritorială pentru trei judeţe, dar chiar şi în acele judeţe nu sunt numai etnici maghiari. Dacă ai face un asemenea proiect, pasul următor ar fi ca cetăţenii români de acolo să ceară şi ei autonomie teritorială, deoarece nu sunt de aceeaşi etnie. 

Aceste lucruri sunt mai degrabă chestiuni legate de politica internă românească, soluţia trebuie să fie creşterea autonomiei pentru toate entităţile din România. Acesta este sensul democraţiei, alegerea de consilii locale, judeţene, alegerea Parlamentului, toate urmăresc să dea reprezentativitate şi nu să aştepţi de la Bucureşti să ţi se spună ce trebuie să faci cu impozitul pe producerea de ţuică.

Veţi susţine mărirea bugetului Apărării Naţionale?

 Ştiu că există pe plan internaţional două criterii după care e considerat cineva un interlocutor valabil: să fii predictibil, să nu vii cu lucruri care dau peste cap tot ce se ştia despre o ţară şi să respecţi  angajamentele asumate. Dacă aceste două lucruri nu sunt îndeplinite cumulativ, nu ai credibilitate. Noi ne amăgim cu ideea că îi păcălim. Nu păcălim pe nimeni. În legătură cu bugetele militare e o decizie la ultimul Summit al NATO privind alocarea cu 2% din bugetul Apărării. În actualul context de securitate ar trebui mărite şi toate bugetele care urmăresc prevenirea unor evoluţii la frontierele noastre care ar putea să creeze riscuri de securitate. De multe ori e mai ieftin să previi ceva.

Veţi milita pentru instalarea unor baze NATO permanente pe teritoriul României?

 E în curs de punere în pagină a unei noi concepţii de organizare a NATO. România, ca membru NATO, e una dintre cele mai mari ţări din estul Europei. Va trebui să fie luată în calcul, dar e vorba nu de decizii naţionale, ci de decizii care se iau în comun în NATO.

Credeţi că actualul şef al SRI trebuie schimbat?

Schimbarea şefilor serviciilor nu trebuie făcută pe criterii politice sau pe considerente personale. Problema care se pune este a evaluării modului în care un şef de serviciu îşi îndeplineşte atribuţiile. Nu cred că trebuie să existe o decizie personală: eu, viitorul preşedinte, îi schimb pe toţi. Nu trebuie exagerat nici cu continuitate pe viaţă, nu sunt numiri pe viaţă. Ideea că trebuie schimbaţi sau nu nu trebuie să fie o apreciere individuală, ci a modului în care contribuie la informarea beneficiarilor.

Ce părere aveţi de scandalul cu Robert Turcescu? Dăunează activităţii serviciilor?

Fără îndoială că orice acţiune de acest tip are un impact negativ asupra activităţii serviciilor. În primul rând, că le aduce prea mult în atenţia publicului şi în al doilea rând, aceste incidente de securitate au un impact negativ care poate avea consecinţe şi pe plan politic. E evident că asemenea dezvăluiri nu aduc nimic bun pentru servicii, ci creează prejudicii chiar la nivelul imaginii ţării pe care o reprezintă. M-am uitat în sondaje şi am văzut că serviciile erau în creştere, stăteau foarte bine şi mult mai bine decât Guvernul şi alte instituţii.

Nu înţeleg de ce era nevoie ca singuri să ne creăm o problemă. A fost o problemă de conştiinţă, nu trebuie să mă pronunţ în legătură cu domnul Turcescu, dar e şi o problemă juridică. Nu zic că dacă cineva simte nevoia imperioasă să se deconspire să nu o facă, dar această decizie contravine legislaţiei. Nimeni nu îl strânge cu uşa, nu îl bate, e exprimarea unei dorinţe şi din partea lui de a contribui la creşterea securităţii României. Oricine, sigur, poate să o facă, e dreptul fiecăruia dintre noi, dar această alegere trebuie făcută când accepţi să intri.

Dacă nu a spus serviviul pentru care a lucrat, tot a încălcat legea?

E grav, aruncă o lumină asupra tuturor serviciilor. Dacă îţi asumi riscul de a te deconspira trebuie să mergi până la capăt. Când nu precizezi, creezi senzaţia de complot. Când te-ai hotărât să faci acest lucru, e dreptul fiecăruia, trebuie să îţi asumi toate consecinţele actului tău.

Preşedintele Băsescu, mai ales la numirea premierului, este un om care încearcă să cunoască, chiar dacă politic sunt oameni vizibili deja, capacitatea oamenilor. Din punct de vedere al serviciilor, răspunsuri la asemenea întrebări nu au cum să fie date fără a suferi rigorile legii penale. Pot să fie şi consecinţe de ordin juridic, dar trebuie să se ajungă la asemenea lucruri la nivelul instituţiilor care se ocupă de împărţirea dreptăţii.

Dvs, personal, aţi fost ofiţer acoperit al unui serviciu de informaţii?

Nu am fost ofiţer acoperit, nici descoperit. Dacă aş fi fost, aş fi spus acest lucru pentru că nu aveam de ce să ascund aşa ceva. Sunt bucuros că asta e una din temele de atac, pentru că nu are nicio substanţă. Am fost directorul SIE. În rest, am candidat de patru ori pentru alegeri în Senat. La fiecare candidatură eram verificat de CNSAS. În toate verificările, răspunsul a fost acelaşi: nu. Am vrut să dau în judecată pe cineva care a făcut asemenea afirmaţii şi am cerut la SRI şi SIE să îmi spună dacă figurez în evidenţele lor. Nu exist în evidenţele lor. Dacă e vreo problemă, aştept orice discuţie pe tema asta, deşi mi-ar plăcea mai mult să avem discuţii pe tema proiectului politic.

Trecem la Justiţie şi vă întreb dacă sunteţi de acord cu o lege a amnistiei pentru anumite fapte de corupţie?

Nu şi vă spun şi de ce. România are o problemă mare cu corupţia. Adoptarea legii ar fi un semnal prost. Nu văd utilitatea unei asemenea legi.

Susţineţi ideea ca toţi politicienii să beneficieze de imunitate doar în cazul declaraţiilor politice?

Esenţa imunităţii, sensul imunităţii din vremurile trecute a fost strict de a limita imunitatea la dreptul de a exprima opinii politice. Dacă nu ar avea această imunitate, nu ar putea să exprime opinii şi lucrul ăsta ar face democraţia doar o piesă de teatru. Niciun politician nu trebuie să facă excepţie, în cazul preşedintelui este însă o dispoziţie constituţională. În cazul politicienilor, lucrurile sunt clare, trebuie revenit la o situaţie în care imunitatea să se refere strict la activitatea politică.

Dvs. credeţi că în ultimul timp DNA a făcut dosare politice?

Evident că, în condiţiile în care Justiţia este supraaglomerată cu dosare, dacă sistemul nu e transparent în legătură cu tratarea dosarelor, dacă pe parcursul anchetei avem scurgeri către mijloacele de informare în masă, oamenii se întreabă dacă e strict dreptate sau un alt fel de a face politică. Cel mai important lucru este depolitizarea justiţiei. În momentul în care voi fi preşedinte nu voi accepta nicio numire pe criterii politice, ci strict pe criterii profesionale.

Credeţi că actualul şef al DNA trebuie schimbat?

Nu cred că schimbările trebuie făcute printr-un act de decizie personală sau printr-un act de decizie politică. Schimbarea trebuie făcută exclusiv pe criterii profesionale. Nu cred în ideea că putem pune în discuţie faptul că trebuie schimbat cineva. Trebuie ca toată lumea să-şi facă treaba.

Îl veţi graţia pe Dan Voiculescu dacă va face o cerere în acest sens?

 În momentul în care voi fi preşedinte, orice cerere de graţiere va fi tratată instituţional. În momentul în care îmi vine asemenea cerere, o trimit la sectorul juridic pentru a analiza cauzele pentru care se cere graţierea. Nu am cu nimeni de împărţit nimic, nu am de plătit datorii, nu am de ce să fac altceva decât ce este prevăzut de lege.

Să trecem la temele economice. O viziune economică ar trebui să aibă preşedintele.

Preşedintele nu are competenţe în economie, dar în calitate de pilon al Executivului trebuie să colaboreze pe toate temele.

Veţi milita pentru trecerea României la moneda euro?

Da, sunt ferm convins că este unul din elementele care vor conduce la accelerarea integrării europene, dar trebuie produsă când vom fi pregătiţi şi când avem garanţia că vom câştiga mai mult decât pierdem. E una din pârghiile pe care le poţi folosi în domeniul dezvoltării economice. A fixa termene mi se pare o atitudine socialistă, de angajamente fără bază reală.

Credeţi că valorificarea resurselor ar trebui exploatate acum?

Cred că este o abordare greşită să spui că trebuie să le lăsăm pentru generaţiile viitoare. Dacă generaţiile viitoare vin pe un fond de sărăcie nu le ajută. Acum, însă, România este într-un moment prielnic pentru a-şi pune resursele în valoare. E responsabilitatea noastră să evaluăm resursele şi să le folosim, dar fără să afectăm mediul înconjurător, dezvoltarea durabilă şi să aducă avantaje economice statului român.

Sunteţi pentru creşterea redevenţelor pe care statul român le încasează?

 Da. Mai mult, cred că statul ar trebui să se implice în exploatare. Nu văd de ce, când e vorba de resurse ale României, statul român nu este acţionar majoritar. Sunt în favoarea creşterii redevenţelor, dar preferinţa mea este ca statul român să fie mai implicat.

Sunteţi pentru exploatarea gazelor de şist în România? Dar la Roşia Montană?

Exploatarea gazelor de şist, ca şi problema de la Roşia Montană, nu cred că trebuie tratate ca probleme politice. Fiecare partid cât e în Opoziţie spune că e împotrivă, când ajunge la guvernare, discută contractele respective. Deciziile trebuie făcute pe baza specialiştilor. Dacă mutăm dezbaterea politică la nivel de specialitate şi ai un raport în care ţi se prezintă alternative clare, atunci poţi să iei cu adevărat o decizie. E aceeaşi situaţie la Roşia Montană. La Roşia intervine un element suplimentar: orice contract care se face trebuie să conţină un element care ţine de salvarea vestigiilor istorice. Acolo trebuie făcut şi acest efort, dar nu poţi să îţi vinzi istoria.

Veţi milita pentru menţinerea cotei unice la impozitare?

 Reducerea fiscalităţii e cea mai bună modalitate de creştere economică în România ca şi în alte state. La noi, cota unică a dat rezultate şi cred că trebuie redusă progresiv.

Veţi milita pentru introducerea unei impozitări progresive în funcţie de venituri?

Nu aş miilta pentru impozit progresiv. Oamenii sunt principala noastră resursă, dacă vrem ca oamenii să pună în valoare acest lucru, trebuie să fie motivaţi. De fapt, îl demotivez. Când vrei să iei lâna de la oaie, trebuie să o tunzi, nu să o omori.

Sunteţi de acord cu suprataxarea marilor averi?

Din punctul meu de vedere, problema principală nu trebuie să fie suprataxarea marilor averi. Aş înclina pentru responsabilizarea modului în care sunt gestionate marile averi. Marea problemă pe care o avem noi este lipsa de economii din partea populaţiei. Oamenii de afaceri trebuie încurajaţi pentru a investi aici.

Aţi pomenit de educaţie. Veţi milita pentru ca bugetul Educaţiei să fie 6% din PIB?

E o cerinţă legitimă, ca să fiu direct. Sunt dintre cei care nu consideră că banii cheltuiţi în Educaţie şi Sănătate sunt de fapt bani pentru funcţiuni sociale şi rămâne mai puţin pentru investiţii. Ce investim în educaţie nu sunt bani cheltuiţi pentru a oferi confort copiilor. La fel e şi cu Sănătatea, pentru că omul, ca să poată fi principalul izvor de prosperitate al unei ţări, trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie sănătos şi cât mai bine educat pentru a munci cât mai eficient. Cele mai mari venituri se aduc la IT, la zone de servicii, de bănci.

Revenim la educaţie. Sunteţi de acord cu organizarea celei de-a treia sesiuni de bacalaureat? 

Nu, în niciun caz, trebuie organizată o singură sesiune de bacalaureat şi a doua, dar dincolo de asta transformăm bacalaureatul într-o instituţie de genul Pronosport.

Sunteţi pentru menţinerea clasei zero?

Cred că e o tranziţie. Diferenţa există şi eu, care am un nepoţel în clasa zero, vă spun că mi se pare mai util să fie la şcoală. Avantajul de a fi la şcoală este că intri într-un alt tip de program care te pregăteşte pentru restul şcolii.

Cine sunt principalii vinovaţi pentru manualele care nu s-au regăsit pe masa elevilor?

E o incapacitate de a folosi prevederile legale la timp, în cazul manualelor. Există mulţi competitori, care reclamă după ce au pierdut această licitaţie. Când ştii că acest proces este greoi şi îndelungat îl începi cu suficient timp înainte pentru ca atunci când se ajunge la momentul începerii şcolii fiecare copil să găsească măcar Abecedarul pe masă. Există foarte multe dificultăţi în organizarea licitaţiilor publice, dar trebuie să fie cât mai transparente.

Ca soluţie s-a vorbit să se înveţe pe vechile manuale. Nu sunt nici manuale vechi. Care ar fi soluţia în clipa asta?

Tipăritul, chiar într-un număr mare, nu e o problemă. Soluţia adevărată trebuie să vină de la Ministerul Educaţiei. Cred că ar trebui să amânăm pentru anul viitor noile manuale şi să retipărească manualele care există.

Sunteţi de acord ca la intrarea de la licee şi facultăţi să se facă exlcusiv pe baza examenului de admitere?

Sunt puţin subiectiv, eu când am intrat în liceu a fost pe media obţinută la admitere. E un sistem mai bun, e o mare diferenţă între şcoli. Poţi avea şcoli unde notarea e mai generoasă, deci cred că e un element care are o doză de subiectivitate foarte mare. Nu am nimic împotrivă ca în cazuri de egalitate să se dea preferinţă să intre cel care în perioada liceului a avut medii mai bune.

Sunteţi de acord ca religia să devină materie obligatorie în şcoli?

Religia e o chestiune care e o legătură între om şi Dumnezeu. Nu cred că trebuie să fie materie obligatorie. Avem nevoie de educaţia religioasă, dar făcută astfel încât copiii să fie atraşi de ea. Orice e obligatoriu duce şi la împotrivire. Religia trebuie să fie deschisă spre copii.

Susţineţi intonarea imnului naţional în fiecare zi înaintea începerii cursurilor?

Da, cred că e absolut necesar şi o spun nu pentru că ar fi ideea mea. În marea majoritate a ţărilor se începe cursul cu imnul şcolar.

Cum vi se pare actualul imn de stat?

Când eram secretat de stat la Externe am făcut o vizită în Chile, tocmai se schimbase imnul. Am trimis în avans casete. La prima acţiune s-a cântat imnul corect, dar la palatul prezidenţial s-a cântat imnul vechi. Delegaţia a avut o reacţie dură faţă de mine, iar eu la rândul meu am avut o discuţie tăioasă cu ambasadorul. Am fost la dirijorul fanfarei. I-am spus că vreau să verific dacă ambasadorul a dat notele, casetele. De ce nu ai cântat imnul corect?  El se uită la mine şi spune: ”Domnul secretar de stat, aveţi o problemă. Prea schimbaţi des imnul! Ideea de a schimba imnul mereu e una păguboasă”.

Trecem la sănătate. Veţi susţine ideea ca la baza sistemului românesc de sănătate să stea ideea: banii urmăresc pacientul?

Din punctul meu de vedere, şi nu o să ascund acest fapt, a avea convingeri liberale e un lucru. A fi membru PNL e deja alt lucru. Ca om cu convingeri liberale, cred că principiul „banul urmează pacientul“ trebuie urmat.

Statul poate susţine aceste domenii doar din banii pe care îi încasează. Sistemul asigurărilor de sănătate se bazează pe contribuţie.Cred că e nevoie să îi facem pe oameni să înţeleagă că datoria de a plăti asiguărri de sănătate e o formă de solidaritate.

Veţi milita pentru împărţirea administrativ-teritorială a României care să implice desfiinţarea actualelor judeţe?

E o temă care într-adevăr a preocupat viaţa politică românească. Sunt în favoarea împărţirii administrativ-teritorială, dar fără desfiinţarea judeţelor. E nevoie, din motive de accesare a fondurilor europene, de regiuni mai mari ca actualele judeţe.  Şi acum vedeţi că se asociază câte două, câte trei, câte patru judeţe ca să poată accesa bani pentru un proiect european. Nu trebuie să ne jucăm noi pe hartă cum să trasăm.

Susţineţi micşorarea atribuţiilor preşedintelui prin schimbarea Constituţiei?

Constituţia este o combinaţie, aşa cum este, între regim prezidenţial şi parlamentar care se numeşte regim semiprezidenţial intens parlamentarizat. Sintagma redă ideea că preşedintele e ales de oameni, are anumite atribuţii, dar are o serie de atribuţii care trebuie exercitate în comun cu premierul. Nu cred că tema reducerii atribuţiilor preşedintelui e reală. Constituţia e suficient de flexibilă.  Nu cred că aici ar trebui să se efectueze modificări. E un sistem bazat pe sistemele de echilibrare a puterilor în stat. Ce e esenţial  e împărţirea atribuţiilor în cadrul Executivului între preşedinte şi premier.  Odată stabilite aceste lucruri cred că multe din problemele cu care ne confruntăm nu mai apar pe scena politică.

Sunteţi de acord ca preşedintele să fie ales de Parlament?

 În viziunea actuală a Constituţiei, nu. Fundamentul democraţiei sunt partidele din Parlament, dar cred că orice cetăţean simte nevoia să fie şi reprezentat de cineva, oamenii vor o garanţie că e o persoană în România care reprezintă interesele tuturor cetăţenilor.  Alegerea lui prin vot popular e o garanţie pentru cetăţeni.

Sunteţi de acord ca partidele politice să fie finanţate de la bugetul de stat printr-o cotă stabilită prin lege?

Problema reală e finanţarea transparentă din alte surse decât de la bugetul de stat.

Susţineţi ideea unui Parlament unicameral?

Nu. Susţin ideea unui Parlament bicameral în care atribuţiile fiecărei Camere să fie bine stabilite. Senatul să fie o a doua Cameră în care să existe atribuţii de control asupra Executivului, de alegere a diverşilor membri, de numiri, de imunităţi şi să fie şi o cameră ponderatoare.  În cazuri extreme, Senatul să poată să ceară rediscutarea unei legi adoptată de Camera Deputaţilor cu o majoritate atât de mare încât să dovedească că există preocupare pentru o soluţie. Senatul ar trebui să aibă şi principala atribuţie de reprezentare a regiunilor geografice.

Sunteţi de acord cu oficializarea căsătoriilor dintre homosexuali?

Eu, fiind un om cu idei liberale, nu am opinia că trebuie să controlezi oamenii. Fiecare e liber să facă ce vrea în viaţa privată. Din punctul de vedere al căsătoriei, cred că familia din punct de vedere religios e între un bărbat şi o femeie.

Legat de informaţiile care au apărut când aţi demisionat de la SIE. S-a vorbit că aveţi un program pentru doi ani.

Am o asemenea propunere, şi anume o adaptare a Constituţiei, una dintre idei e reducerea numărului de parlamentari. În al doilea rând sunt în favoarea ideii ca mandatul preşedintelui să coincidă cu cel al parlamentarilor. Eu candidez pentru un mandat de cinci ani. Dacă se realizează această înţelegere, cred că ar trebui să aplicăm încă din 2016.

Cum veţi face asta dacă ajungeţi preşedinte?

Voi colabora împreună cu toţi cei care doresc organizarea acestor alegeri din 2016.

Când aţi acceptat funcţia la SIE, aţi fost suspendat din PNL?

Am fost suspendat din PNL. Potrivit Statutului, te suspenzi din partid.
 
Redeveniţi membru PNL acum?

După Statut, poţi oricând să te reînscrii în PNL. În actualele condiţii cel mai important e să îi am alături pe cei care gândesc în viziune liberală.

Veţi lucra cu premierul Ponta în continuare sau veţi face o nouă majoritate?

Acest premier nu poate să cadă decât în urma votului de neîncredere în Parlament. Următorii doi ani vor fi cruciali pentru noi, ne vom lămuri care sunt măsurile pe care trebuie să le luăm. România la ora actuală, la nivel macroeconomic, stă bine. Ca să faci un asemenea lucru ai nevoie de o majoritate mai largă decât 50+1.  Dacă se întâmplă un vot de neîncredere nu trebuie să cadă şi să o luăm iar de la capăt.

Dintre toţi contracandidaţii, pe care îl consideraţi cel mai redutabil?

 Victor Ponta sunt convins că face cel mai mare scor în turul I. În turul II îl bat eu.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri