Lucrul prost făcut: cum au dat greş partidele în eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Guvernul Boc, singurul care a reuşit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aleşii au făcut legi care s-au lovit de fiecare dată de CCR, care le-a respins FOTO Inquam Photos
Aleşii au făcut legi care s-au lovit de fiecare dată de CCR, care le-a respins FOTO Inquam Photos

Trei încercări, toate soldate cu eşec, au avut parlamentarii pentru eliminarea pensiilor speciale ale celor care au avut unul sau mai multe mandate în legislativ, de fiecare dată CCR constatând neconstituţionalitatea demersului.

Ultima decizie a Curţii Constituţionale, surprinzătoare pentru toate partidele politice, arată o consecvenţă a neglijenţei, cu intenţie sau doar din cauza grabei, în pregătirea unor proiecte de lege. Pentru că, spre deosebire de alte speţe legislative, eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost un demers comun PSD, PNL, UDMR, căruia în 2021 i s-a alăturat AUR.

Prima dată, pensiile speciale ale parlamentarilor au fost eliminate, la pachet cu alte pensii speciale, în ianuarie 2020. După cum recunoşteau pentru „Adevărul” surse parlamentare din acel Legislativ, proiectul era construit încât să pice la CCR. Nu mai puţin de patru erori de procedură existau, iar magistraţii l-au declarat neconstituţional fără probleme. De exemplu, eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în Camera Deputaţilor, ca for decizional, deşi trebuia plen comun. Iar erori asemănătoare, cum se întâmpla în cazurile veniturilor altor categorii de pensionari, erau repetate. Mai mult, o deficienţă majora era faptul că între forma de la Senat şi cea de la Camera Deputaţilor erau modificări substanţiale, detaliu din cauza căruia multe legi n-au trecut filtrul constituţional.

Impozitarea drastică, tot neconstituţională

Apoi, formaţiunile parlamentare au venit cu altă idee, adică impozitarea drastică a pensiilor speciale, cu până 85%. În iunie 2020, proiectul de lege trecea de forul decizional, Camera Deputaţilor. Şase luni mai târziu, în decembrie, după alegerile parlamentare, CCR explica faptul că eroarea din proiectul de lege era introducerea impozitării drastice a pensiilor magistraţilor. Dacă nu era acest tip de venit, proiectul nu avea lacune.

Parlamentarii n-au mai revenit asupra impozitării, ci au mers pe varianta eliminării, punctuale, a pensiilor speciale pentru aleşii din Legislativ. Însă, demersul parlamentar din februarie 2021 a fost prea rapid, potrivit considerentelor magistraţilor CCR. Depus în 16 februarie 2021, o zi mai târziu iniţiativa primea raport comun de la Comisiile juridice reunite, şi era votată cu o largă majoritate şi de plen. Iar toată procedura era una „normală”, nu de „urgenţă”, care permitea scurtarea termenelor.

A treia oară, tot cu ghinion

„Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă [art. 76 alin.(3)], şi nu a celei generale [art. 75]. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Respectarea art. 75 şi art. 76 alin.(3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională (...) în acest context, Curtea a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice”, a fost explicaţia, pe scurt, a magistraţilor CCR. Motivarea va lămuri deplin raţionamentul judecătorilor de la CCR, unde inclusiv preşedintele e fost parlamentar şi a beneficiat de pensie specială de fost ales.

„Au fost zeci, poate sute de proiecte trecute în ritm accelerat în Parlament, dar CCR n-a dat asemenea soluţii. Când Dragnea, Iordache şi Nicolicea modificau Codurile Penale la foc automat, cu sute de amendamente admise la comisie şi adoptate în aceeaşi zi de plenul Camerei (n.r. – iunie 2018), CCR a tăcut mâlc”, a explicat un jurist al Coaliţiei pentru „Adevărul”, care a recunoscut „mica eroare” la care niciunul dintre aleşi nu a fost atent.

În timp ce PSD şi USR vor proiecte noi pentru eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, PNL, prin vocea lui Gabriel Andronache, lider de grup şi unul dintre principalii jurişti ai formaţiunii, a subliniat că va marşa pe varianta corectării proiectului de lege în procedura de reexaminare, ceea ce a făcut în trecut şi singura coaliţie care a dus până la capăt eliminarea pensiilor speciale.

Cum a reuşit Boc

Guvernul Boc rămâne singurul care a reuşit să scape de pensiile speciale ale parlamentarilor. Iar acest lucru se întâmpla în iunie 2010. Cum a reuşit Executivul de atunci, spre deosebire de Puterea de acum? Pe 7 iunie 2010, Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea pe un proiect de lege prin care toate pensiile speciale şi ocupaţionale deveneau pensii normale, adică bazate pe principiul contributivităţii. Cât cotizezi la bugetul de stat, atât primeşti, fără formule preferenţiale de calcul. În urma unei sesizări a PSD la CCR, magistraţii au declarat parţial neconstituţională legea, fiind aduse obiecţii privind aspectele legate de pensiile magistraţilor. Puterea de atunci a îndreptat proiectul de lege, magistraţii fiind lăsaţi să beneficieze de pensie ocupaţională. Între decizia CCR şi corectarea proiectului au trecut patru zile, iar în a cincea zi eliminarea pensiilor speciale deja era publicată în Monitorul Oficial.

Politică



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite