Klaus Iohannis: Peste 2 milioane de elevi au reînceput fizic şcoala. Situaţia este bună. Am cristalizat domeniile unde vor fi investiţi bani europeni din Planul de Rezilienţă
0
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, o întânire cu minstrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu şi cu alte persoane din Ministerul Educaţiei în care au abordat două mari subiecte: revenirea elevilor în format fizic la şcoală şi locul „României educate” în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Astfel, s-a discutat despre digitalizarea, dotarea şi modernizarea şcolilor româneşti prin prisma ajutorului european în valoare de 30 de miliarde de euro.
Preşedintele a transmis că pandemia nu s-a încheiat, astfel că trebuie să respectăm în continuare restricţiile impuse pentru a putea să le oferim copiilor şansa de a merge la şcoală în format fizic. Klaus Iohannis a transmis că aproximativ 70% dintre elevi au început şcoala luni, 08 februarie, în format fizic.
Întâlnirea cu ministrul Educaţiei a avut drept subiect şi realizarea „României Educate” cu ajutorul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fonduri care urmăresc să acopere domenii precum digitalizarea, dotarea şi modernizarea şcolilor româneşti.
Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis a adus şi o propunere ambiţioasă, anume realizarea unor şcoli verzi: „Unde elevii învaţă despre aceste lucruri, dar unde şcoala este o şcoală verde, unde se produce energie alternativă, unde se respectă circuitele materialelor” a transmis Preşedintele României.
Declaraţia integrală a preşedintelui Klaus Iohannis:
„După amiază am avut o discuţie foarte importantă cu ministrul Cîmpeanu, cu alte persoane din Ministerul Educaţiei, cu echipa din Administraţia prezidenţială. Am abordat două teme mari.
Prima este şcoala în format fizic. Am făcut o analiză împreună asupra şcolii care a început de luni în format fizic. Am vrut să ştim câţi copii se duc la şcoală, câte şcoli au rămas închise, câţi copii au fost detectaţi cu covid-19.
A doua mare temă care va avea un impact imens în sistemul educaţional românesc este locul României educate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţa. Le voi explica pe rând.
În primul rând ne-am uitat la şcolile din România care s-au redeschis fizic. Pot să va spun că situaţia este bună. Sunt peste 10 mii de şcoli care funcţionează fizic, cu elevii prezenţi în şcoală. Sunt aproximativ 6 mii de unităţi de învăţământ care funcţionează în scenariul galben, asta însemnând că o parte semnificativă din copii merg fizic la şcoală, dar unii rămân în sistemul online. Summa summarum: peste 2 milioane de elevi au început fizic şcoala de luni, 8 februarie. Asta reprezintă peste 70% din totalul elevilor din România. Ceilalţi care au rămas în online îşi continuă studiile în această formă. Cu toţii ne dorim că localităţile care sunt în scenarii galbene, sau în scenariul roşu să aibă o evoluţie pozitivă şi să treacă în scenariul verde. Şi astfel, iată, ajungem la pandemie.
Trebuie să fim realişti, pandemia nu s-a terminat. Chiar dacă, din fericire, s-au adoptat măsuri restrictive care au permis să se reducă succesiv numărul de noi infectari nu putem să spunem că am scăpat de pandemie. În continuare este extrem de important să respectăm restricţiile impuse. Să fim responsabili şi acum avem chiar un motiv serios în plus. Sunt copii cărora trebuie să le oferim şcoală, şcoală în format fizic. Cu cât repsectăm restricţiile, cu atât mai puţine cazuri de noi îmbolnăviri vom avea şi cu atât mai bine se va desfăşura şi şcoala în format fizic.
A doua temă mare este felul în care putem să finanţăm substanţial şcoala românească din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt peste 30 de miliarde de euro care vor fi la dispoziţia României în următorii ani pentru a repara ce s-a stricat prin criza economică cauzată de pandemie, pentru a face sistemele publice, economia României mai performante, mai reziliente. În acest sens noi am căutat, împreună cu Ministerul cele mai bune zone în care pot fi solicitaţi bani pentru a face şcoala românească mai bună.
Ce înseamnă şcoală românească mai bună? Dorim să oferim tuturor copiilor din România şansa de a putea învăţa. De a învăţa suficient de bine pentru a avea o meserie serioasă, o meserie a viitorului în aşa fel încât toţi copii să se realizeze că oameni. În acelaşi timp ne dorim pentru dascăli, pentru tot personalul din învăţământ un mediu care îi încurajează să meargă mai departe, un mediu care îi face să aibă energie că să dea o educaţie corespunzătoare tinerei generaţii. Iar pentru societatea românească ne dorim tineri pregătiţi, care sunt dispuşi şi capabili să aibă meserii bune, meserii bănoase şi în final să obţinem o societate care câştigă bine şi care îşi permite să plătească şi pensiile pentru cei în vârstă.
Însă trebuie să pornim de unde suntem acum, cu multe şcoli cu probleme, cu un sistem care nu a fost suficient de bine finanţat de multe decenii şi cu elevi care vor mai mult, vor o educaţie mai bună. Ce se poate face? Am reuşit să cristlizăm câteva domenii unde putem să facem diferenţa cu aceşti bani europeni.
Primul este digitalizarea. Învăţământul românesc trebuie să fie digitalizat. Asta sigur înseamnă şi calculatoare şi tablete pentru toţi elevii, dar înseamnă în realitate mult mai mult. Înseamnă platforme digitale pentru învăţământul online, pentru că o să mai avem învăţământ online. Înseamnă digitalizarea întregului sistem şcolar. Trebuie să avem toate datele la un loc. Trebuie să ne pregătim pentru învăţământ online, trebuie să învăţăm din lecţiile pandemiei. Este nevoie de materiale pentru învăţământul online, este nevoie de materiale auxiliare. Este nevoie de pregătirea profesorilor şi învăţătorilor pt învăţământul online. Fiindcă învăţământul online nu este acelaşi cu învăţământul faţă în faţă. Deci digitalizarea este un capitol mare şi greu şi poate fi rezolvat cu aceşti bani europeni.
Capitolul dotare. Nu s-au mai făcut dotări în şcolile româneşti de foarte mulţi ani. Mobilier şcolar, este nevoie de dotarea laboratoarelor, este nevoie de dotarea bibliotecilor, a tuturor şcolilor cu material didactic, material didactic auxiliar. Deci un capitol foarte mare care din păcate în ultimele decenii a fost, în mare parte, neglijat.
Capitolul modernizare. Cu ţoii ne amintim că în fiecare toamnă aflăm statistici care ne nemulţumesc profund: şcoli care nu sunt autorizate, şcoli care nu au toate dotările necesare, şcoli care nu au ajuns în secolul XXI. Deci modernizarea şcolilor din România este esenţială. Putem cu aceşti bani să rezolvăm toate problemele. Putem să dotăm şcolile, putem să le modernizăm, putem să rezolvăm problemele cu instalaţiile sanitare, cu protecţia împotriva incendiilor şi putem să aducem şcolile în secolul XXI din punct de vedere al dotărilor.
În secolul XXI cu toţii ne dorim să avem un mediu curat, cu toţii ne dorim să întreprindem toate măsurile pe care putem pentru a preveni încălzirea climei. Se poate. Se poate şi la nivel de şcoală şi aici nu vorbesc doar de educaţia pentru un mediu sănătos, de educaţia pentru a ne implica în prevenirea schimbărilor climatice. Mergem mult mai departe, putem să construim, să avem şcoli verzi. Unde elevii învaţă despre aceste lucruri, dar unde şcoala este o şcoală verde, unde se produce energie alternativă, unde se respectă circuitele materialelor. Putem să dăm exemple care pe urmă vor fi generalizate.
Sunt doar câteva din zonele în care ne-am propus să folosim aceşti bani europeni pentru a schimba din temelii şcoala românească şi pentru a merge spre ceea de am numit România Educată.” a spus preşedintele Klaus Iohannis, joi.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a convocat, joi, la Palatul Cotroceni pe ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Şedinţa a fost programată la ora 14.00.
Întâlnirea celor doi vine în contextul în care cele mai multe unităţi de învăţământ din ţară au reluat, de luni, cursurile în format fizic, în localităţile unde rata cumulată a incidenţei este mai mică de 1 la mie.
De asemenea, discuţia are loc după confirmarea primului caz de coronavirus la un elev care a început şcoala, fiind vorba despre un copil din Bucureşti.
Ministrul Educaţiei a anunţat, miercuri, că se pregăteşte o modificare a ordinului comun care stabileşte măsurile ce trebuie aplicate în şcoli, una dintr modificări urmând a viza portul măştii la orele de sport, iar alta cursurile în şcolile speciale.
Se încarcă comentariile...
