Klaus Iohannis l-a primit la Cotroceni pe preşedintele Lituaniei. Vizita, în contextul războiului din Ucraina
0
Preşedintele Klaus Iohannis a explicat în cadrul declraraţiilor de presă comune, alături de preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, că discuţiile au vizat războiul din Ucraina şi consolidarea Flancului Estic, dar şi necesitatea sprijinului pentru Republica Moldova.
Principalele declaraţii:
„Îmi face plăcere să găzduiesc astăzi vizita Preşedintelui Lituaniei, domnul Gitanas Nausėda”, a spus şeful statului în deschiderea declaraţiilor de presă comune.
„Avem o relaţie bilaterală foarte bună şi am mulţumit domnului Preşedinte pentru susţinerea constantă a Lituaniei pentru obiectivele strategice ale României, precum aderarea la spaţiul Schengen, respectiv la OCDE.
Schimburile comerciale bilaterale sunt în creştere, avem potenţial şi trebuie să facem eforturi suplimentare, inclusiv din perspectiva investiţiilor reciproce.
Avem o cooperare eficientă în domenii precum apărarea, afacerile interne şi cercetarea şi putem extinde această cooperare şi în alte domenii sectoriale, precum tehnologiile inovative sau securitatea energetică.
O temă pe care am discutat-o aprofundat a fost, desigur, războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care a generat cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, cu implicaţii multiple.
Am discutat modalităţile concrete în care putem sprijini, cât mai eficient, refugiaţii care au fugit din calea războiului, evidenţiind eforturile complexe ale României, inclusiv hub-ul umanitar de la Suceava.
Am reiterat de asemenea faptul că România sprijină o anchetă amănunţită a Curţii Penale Internaţionale cu privire la toate crimele de război comise de trupele ruse.
În ceea ce priveşte negocierile dintre Ucraina şi Rusia, acestea ar trebui să aibă ca rezultat restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, singura variantă acceptabilă fiind o soluţie conformă dreptului internaţional şi intereselor de securitate euroatlantică.
Aşa cum am mai spus, România susţine consolidarea ansamblului de sancţiuni adoptate la adresa Rusiei şi am pledat pentru continuarea coordonării cu partenerii şi aliaţii noştri, în această direcţie.
Am evidenţiat, totodată, în cadrul discuţiilor noastre, faptul că Republica Moldova are nevoie de asistenţă financiară directă substanţială, atât pentru gestionarea afluxului de refugiaţi cu care se confruntă, cât şi pentru a-şi consolida securitatea energetică, finanţele publice şi pentru a implementa reformele ambiţioase pe care le-a asumat.
România va găzdui la Bucureşti, împreună cu Germania şi Franţa, cea de-a doua ediţie a Conferinţei Platformei de Sprijin pentru Moldova, pentru a dezvolta angajamentele deja luate de statele participante, şi am invitat Lituania să se implice.
Am discutat cu Preşedintele Nausėda şi despre situaţia actuală de securitate regională, reiterând necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră.
Este evidentă importanţa implementării deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, ţara noastră acţionând pentru crearea, cât de rapid posibil, a Grupului de Luptă aici, în România.
Am reiterat, totodată, decizia României de a relua în 2023 participarea la misiunea de poliţie aeriană NATO în zona baltică, baza pentru executarea misiunilor urmând să fie în Lituania.
Această măsură reprezintă o contribuţie responsabilă a României la întărirea securităţii colective aliate şi o dovadă de solidaritate cu statele din această regiune.
Referitor la cererile de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, am reiterat faptul că România sprijină pe deplin integrarea lor în Uniune.
În ceea ce priveşte tematica energetică, România şi Lituania susţin eliminarea dependenţei energetice a Uniunii. O preocupare comună este şi atenuarea impactului preţurilor ridicate la energie asupra consumatorilor şi vom continua dialogul referitor la măsurile necesare pentru protejarea cetăţenilor europeni.
Am discutat şi despre valoarea adăugată a formatelor regionale la care participă România şi Lituania. Trebuie să aprofundăm cooperarea în formatul Bucureşti 9, care, în actualul context de securitate, îşi dovedeşte, mai mult ca niciodată, valoarea, iar Summitul B9 pe care îl voi găzdui la Bucureşti, în iunie, va oferi oportunitatea întăririi coordonării în pregătirea Summitului NATO de la Madrid.
În egală măsură, am evidenţiat că Iniţiativa celor Trei Mări are implicaţii strategice multiple: are potenţialul evident de a întări securitatea energetică, de a dezvolta infrastructura de transport, inclusiv sub aspectul mobilităţii militare, dar şi de a spori securitatea cibernetică. În context, am reiterat importanţa pe care România o acordă realizării proiectelor de interconectare Rail2Sea şi Via Carpathia”, a spus preşedintele Klaus Iohannis în cadrul declaraţiilor comune, alături de şeful statului lituanian.
„Să menţinem legătura cu partenerii şi aliaţii este de importanţă majoră în contextual actual. România este un aliat de încredere al Lituaniei şi partener important în sânul Uniunii Europene. Cooperarea noastră în materie de Securitate este esenţială pentru pentru întărirea siguranţei Flancului Estic al NATO.
Suntem recunoscători pentru contribuţia României la consolidarea misiunilor din Lituania şi îi mulţumim domnului preşedinte Iohannis pentru avioanele de luptă care se vor întoarce în zona baltică pentru misiuni de apărare, în 2023”, a spus preşedintele Lituaniei.
Preşedintele Lituaniei a explicat că a discutat cu şeful statului roman şi despre obiectivele viitorului Summit NATO ce va avea loc în luna iulie, la Madrid. „Avem ambiţii în ce priveşte opţiunile de răspuns militar care să sporească în mod semnificativ apărarea Flancului Estic al NATO”, a spus şeful statului lituanian.
Liderul de stat a arătat că, „în ce priveşte agresiunea militară a Rusiei în vecinătate, trebuie să fim pregătiţi la maxim”. „Este nevoie de asistemnţă politică, militară şi diplomatică”, a mai spus preşedintele Lituaniei, arătând că statul său susţine candidatura Ucrainei privind aderarea la UE.
„Trebuie să ne sporim eforturile pentru a pune mai multe presiuni internaţionale asupra Rusiei. Crimele de război comise de militarii ruşi nu trebuie să rămână nepedepsite, Rusia trebuie să plătească pentru acestea. Aşa se explică noul pachet de sancţiuni, de măsuri, care targhetează sectorul financiar, este nevoie de un embargo strict şi de sancţiuni împotriva propagandei ruseşti, sancţiuni împotriva Belarusului, deasemenea, pentru rolul pe care îl joacă în acest război împotriva Ucrainei”, a mai spus Gitanas Nauseda.
Preşedintele Lituaniei a explicat că va vizita mîine,7 mai, şi Republica Moldova”, arătând că acest stat a primit cei mai mulţi refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor, motiv pentru care are nevoie de sprijin şi că statul pe care îl conduce sprijină Platforma pentru Republica Moldova.
„Vizita Preşedintelui Republicii Lituania are loc în contextul dialogului politic susţinut româno-lituanian şi în vederea continuării coordonării strânse cu privire la situaţia de securitate cauzată de agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina”, a informat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.
Colaborarea la nivelul Uniunii Europene, precum şi cea din formatele regionale Bucureşti 9 şi Iniţiativa celor Trei Mări se află, totodată, pe agenda de discuţii, potrivit sursei citate.
Potrivit agendei preşedintelui Klaus Iohannis, cei doi şefi de stat vor susţine declaraţii de presă comune, în urma convorbirilor tête-à-tête.
Se încarcă comentariile...
