Jocuri de culise pentru funcțiile de top la nivel european

Discuțiile pentru funcțiile de top de la Bruxelles deja au început în spatele ușilor închise, România fiind interesată să primească un portofoliu cu greutate, dar totul depinde de negocierile pentru primele poziții între marile familii politice.

Iohannis țintește o funcție europeană, dar depinde dacă Leyen prinde iar șefia CE sau nu FOTO Inquam

Uniunea Europeană încă nu a intrat în febra alegerilor pentru noul Parlament European, însă atât prin birourile de la Bruxelles și Strasbourg, dar și la nivel național, sunt făcute planuri privind funcțiile de top la nivelul UE.

Până în prezent, printre puținii care au vorbit despre portofoliile care ar fi „relevante pentru România” a fost eurodeputatul Victor Negrescu. „Eu cred că pe lângă posibilitatea de a avea un comisar care să ocupe această demnitate de Înalt Reprezentant, un alt portofoliu bun pentru România ar fi comisarul responsabil de piaţa internă, în contextul în care piaţa internă reprezintă principala componentă unde Uniunea Europeană are autoritate şi defineşte mai multe elemente, de la regulile de competiţie, protecţia consumatorului, sprijinul pentru IMM-uri, sprijinul pentru marile companii, ajutoarele de stat. Practic, peste jumătate din legislaţia europeană trece prin componenta de piaţă internă şi comisarul de resort se ocupă de aceste subiecte. Adică ar avea o influenţă asupra a peste jumătate din legislaţia UE”, a afirmat Victor Negrescu, în cadrul unei întâlniri cu jurnalişti români, la Strasbourg.

Liberalii sunt încă prudenți să se arunce cu declarații publice privind ce ar vrea, deși trag nădejde tot pentru Înalt Reprezentant, care e văzută ca potrivită pentru Klaus Iohannis, susțin surse din interiorul PNL. Însă apar mai multe probleme, atât de natură internă, cât și externă. Problematica internă e dacă un Guvern cu premier PSD va fi de acord să trimită la Bruxelles un liberal (familia PPE). Extern, problema e că PPE cu greu ar putea să aibă și funcția de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă, dacă are șefia Comisiei Europene (CE).

Explicații privind împărțirea

În sistemul de „trageri europene”, adică de alegerea în funcție de ponderea politică la europarlamentare, sunt patru funcții mari: șef al CE, șef al Consiliului European, Înalt Reprezentant și șef de PE. PPE vrea un nou mandat de șef al Comisiei Europene tot pentru Ursula von der Leyen, susțin surse din PPE. Nici nu va mai fi făcută vreo nouă competiție internă pentru candidatul PPE, spre deosebire de 2019. Însă la funcția de șef al CE tânjește și Partidul Socialiștilor Europeni, pentru a nu lăsa impresia că lupta e deja câștigată de populari.

În rândul socialiștilor europeni, numele care sunt vehiculate pentru această funcție sunt Sanna Marin, fostă șefă a Guvernului din Finlanda, Stefan Lofven, fost premier suedez, însă și două nume de premieri în exercițiu: Antonio Costa (Portugalia) și Pedro Sanchez (Spania). De asemenea, pentru varianta de Consiliu European ar fi văzute ca variante Sanchez și Costa, amândoi cu largă experiență politică, ochii fiind îndreptați mai ales spre Costa, potrivit informațiilor „Adevărul”.  

O familie politică deținătoare a unei funcții precum șefia Comisiei Europene nu o poate prelua și pe cea de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă. Deja familia Renew Europe, a treia ca pondere în Parlament, și-a exprimat informal intenția pentru a prelua ei funcția, mai ales că în ultimele mandate a trecut pe la PES: Federica Mogherini și Josep Borell.

Unul dintre marii favoriți pentru o asemenea funcție e Mark Rutte, premier interimar al Olandei, care vrea să se retragă din politica internă. „Depinde ce vrea și Franța. Macron va avea un cuvânt important de spus privind nominalizarea omului Renew pentru un top job (n.r. – înaltă funcție)”, au precizat surse din Renew pentru „Adevărul”.

O necunoscută rămâne situația privind șefia Parlamentului European, adică dacă se va merge pe rotația principalelor familii politice sau va fi dată uneia dintre ele, însă cu condiția renunțării la un alt portofoliu important.

Incidentele neprevăzute

În cazul României, mai mereu la ultimele nominalizări (penultima și ultima), au apărut dificultăți. În 2019, nominalizarea a fost cu cântec pentru că prima dată Comisia juridică din Parlamentul European a respins-o, dar nici Ursula von der Leyen nu dorea o persoană cu semne de întrebare privind integritate. Era vorba de propunerea reprezentată de Rovana Plumb, cea care nu trecuse în declarația de avere un împrumut de 800.000 de euro și acțiunile la o companie.

Guvernul Dăncilă, cel care o propusese, a fost trântit la două săptămâni în Parlament, iar Comisia a așteptat să vadă cine va veni la putere, pentru a face noua nominalizare. Deși favorit era Siegfried Mureșan, recent transferat la acea vreme de la PMP la PNL (deci tot în familia popularilor), a fost preferată Adina Vălean, pentru a se asigura paritatea de gen, 13 la 13.

Și în 2014, România a ajuns să aibă comisar tot o doamnă, pentru că nu s-a grăbit cu propunerea. „Deja statele mari trimiseseră bărbați în funcții: Franța pe Pierre Moscovici, Germania pe Gunther Oettinger, Spania pe Miguel Arias Canete, iar numărul femeilor era mic. Așa că s-a ajuns la Corina Crețu”, susțin surse europene pentru „Adevărul”.