Iohannis, săgeţi către PSD: În anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum şi deficite bugetare

0
0
Klaus Iohannis FOTO Facebook/ Iohannis
Klaus Iohannis FOTO Facebook/ Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a explicat, în cadrul Forumului Educaţiei Financiare, că „pandemia şi criza economică aferentă ne-au prins nepregătiţi în planul finanţelor publice”, subliniind faptul că în anii anteriori guvernările PSD au avut politici bazate pe consum şi deficite bugetare mari. În schimb, în 2022, alocarea a 7% din PIB pentru investiţii „indică o direcţie fermă, care trebuie concretizată şi menţinută”.

„Sub egida „Forumul educaţiei financiare”, programul lansat astăzi constituie o invitaţie atât la reflecţie, cât şi la acţiune conjugată, pentru creşterea nivelului de pregătire într-un domeniu deosebit de important”, a spus preşedintele, afirmând că a dorit să acorde înaltul patronaj acestui program „deoarece educaţia economică şi financiară în cadrul societăţii şi la nivelul mediului de afaceri necesită o abordare serioasă, integrată şi, în final, cu rezultate concrete”. 

„Deciziile financiare sunt cele mai prezente decizii în viaţa de zi cu zi a oamenilor, cu privire la cât şi cum să cheltuie, cât şi cum să economisească şi să investească. Iar aceeaşi logică se aplică şi finanţelor ţării”, a mai spus şeful statului. 

Preşedintele Klaus Iohannis a mai adăugat că „educaţia, financiară este despre dezvoltarea de competenţe, dar şi despre valorificarea lecţiilor cu care ne-am confruntat”, arătând că, „la un deceniu şi jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră este încă mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară”. 

„De la momentul aderării europene, am beneficiat de o creştere economică remarcabilă, pornind de la un Produs Intern Brut de circa 100 de miliarde de euro în 2006, până la aproape 270 de miliarde de euro anul acesta, în ciuda celor două crize severe care au intervenit în această perioadă. Sectorul financiar-bancar, cu un rol cheie în mobilizarea resurselor pentru finanţare, a înregistrat şi el o dezvoltare semnificativă. În aceşti 15 ani, creditul neguvernamental a crescut de aproape 4 ori, iar valoarea pieţei bursiere este acum de 3 ori mai mare”, a mai completat preşedintele, explicând că „România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în Uniunea Europeană. În prezent, sunt emise aproape 20 de milioane de carduri bancare, iar sectorul e-commerce a depăşit 6 miliarde de euro. Dar încă ne aflăm mult sub media europeană a populaţiei care face cumpărături online”. 

„Educaţia, financiară sau nu, este şi despre lecţii viitoare, despre cum ne raportăm la evoluţiile pe termen mediu şi lung. Digitalizarea conduce accelerat către tehnologii inovatoare, care furnizează răspunsuri eficiente, cu un grad ridicat de integrare a serviciilor financiare în viaţa de zi cu zi a utilizatorilor. Lumea cripto-activelor, ca reţea globală, se diversifică extrem de rapid, prin accelerarea progresului tehnologic, în pas cu preferinţele investitorilor”, a mai transmis şeful statului. 

Potrivit preşedintelui, „educarea şi informarea utilizatorilor, alături de reglementarea corectă, sunt cele mai bune soluţii pentru funcţionarea sustenabilă a acestor pieţe. În întreaga lume, băncile centrale îşi afirmă interesul pentru moneda digitală, căutând variante concrete, şi nu doar de ordin tehnic, pentru asigurarea încrederii de care trebuie să se bucure mijloacele de plată. În acest context, este lăudabil că România se poziţionează astăzi în rândul statelor europene fruntaşe prin introducerea educaţiei financiare ca disciplină obligatorie în şcoli. Însă, la fel ca şi în alte domenii, rezultatele se vor vedea în timp, iar calitatea resursei umane şi a materialelor educaţionale este cea care va face diferenţa. De altfel, regândirea abordărilor educaţionale, prin raportarea mai pragmatică a elevilor şi studenţilor la realitatea care ne înconjoară, este una dintre direcţiile proiectului România Educată. Apreciez eforturile făcute, inclusiv preocuparea Legislativului de a avea o zi simbolică a educaţiei financiare. Cred însă că este loc de mai mult şi de mai bine în privinţa iniţiativelor şi a proiectelor concrete şi pragmatice”. 

Eşecul aderării României la zona euro

„Ne-am propus, ca ţară, să realizăm reforme şi investiţii de anvergură, care să genereze valoare adăugată, bunăstare şi dezvoltare sustenabilă în timp. Să ne amintim că, în anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum şi deficite bugetare”, a mai spus şeful statului, arătând că „pandemia şi criza economică aferentă ne-au prins nepregătiţi în planul finanţelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi şi creşterea rapidă a datoriei publice”, iar „asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac şi mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflaţiei”. 

Klaus Iohannis a mai arătat că „adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei preţurilor la energie, intensificarea drastică a inflaţiei în ultimele luni, pentru a menţiona doar câteva evoluţii, necesită politici responsabile şi reforme care să ofere rezilienţă economiei şi să modernizeze România”, explicând că „pe termen mediu şi lung, schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investiţiile să devină prioritatea zero. În 2022, alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiţii indică o direcţie fermă, care trebuie concretizată şi menţinută”. 

Potrivit preşedintelui, „calitatea politicilor economice, a legilor şi a actului de guvernare trebuie să se sprijine pe o educaţie economică sănătoasă, care să genereze decizii şi măsuri responsabile, prin care să revenim sustenabil în zona stabilităţii monetare şi a echilibrelor macroeconomice. În acest sens, pentru că ne aflăm sub cupola celei mai competitive şcoli de economie din România, trebuie să reamintim cât de important este rolul economiştilor în fundamentarea deciziilor economice corecte. Este evident că avem nevoie de competenţe financiare şi antreprenoriale competitive, de şcoli de afaceri puternice şi de ştiinţă economică veritabilă. Pentru o participare civică activă şi responsabilă, inclusiv în legătură cu ofertele politice de soluţii economice, este foarte important ca cetăţenii noştri să fie bine educaţi şi corect informaţi din punct de vedere financiar”. 

„Organismele bancare şi financiare, aflate zilnic în contact cu clienţii lor, cu cetăţenii, se pot implica şi se implică şi ele mai mult. Această interacţiune poate fi bine valorificată prin programe specifice de informare şi dialog cu clienţii, prin proiecte comune cu universităţile de profil. Universităţile au fost şi rămân deschizătoare de drumuri, cu rol decisiv în formarea competenţelor pentru noile generaţii. Dincolo de programele didactice de formare, universităţile pot lansa dezbateri de viziune pe teme de actualitate, care să aducă un bagaj ştiinţific autentic, menit să clarifice şi să orienteze dezbaterea publică, deciziile financiare şi, foarte important, politicile publice”, a mai arătat preşedintele. 

„Preşedintele s-a adresat celor prezenţi la „Forumul Educaţiei Financiare”, afirmând că ştie „că toate aceste lucruri sunt priorităţi reale pe agenda dumneavoastră, a liderilor din industria financiar-bancară şi din mediul academic”. „Forumul organizat astăzi este un început de drum în care am încredere şi doresc să sprijin acest demers, pentru că oferă o şansă reală tuturor cetăţenilor noştri, indiferent de vârstă. Felicit Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice şi Asociaţia Română a Băncilor pentru iniţiativă, şi pe toţi participanţii la această primă ediţie a Forumului pentru implicare. Am încredere că asemenea proiecte nu vor rămâne singulare, iar exemplul de bună practică instituit astăzi este doar primul dintr-un parcurs eficient”, a conchis şeful statului. 

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite