Iohannis, la dezbaterea Iniţiativei România: Cred că alegerile în două tururi sunt mai potrivite. E nevoie de responsabilitate şi profesionalism

Klaus Iohannis

Mişcarea civică Iniţiativa România a organizat, miercuri, dezbaterea publică „Dialog pentru România. Primăvara politică a societăţii civile“, la care printre invitaţi au fost preşedintele Klaus Iohannis, filosoful Gabriel Liiceanu şi Andrei Oişteanu, istoric al religiilor. Temele discuţiei au fost: coagularea unor candidaţi oneşti pentru Bucureşti şi revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Principalele intervenţii:

Gabriel Liiceanu: Cine conduce într-o democraţie? Noi pretindem că trăim într-o democraţie. Avem reprezentanţii şi reprezentaţii. care dintre cei doi termeni e mai important.? Locul natural al acţiunii istorice e societatea civilă.  

Nimic nu poate fi mai odios, cei reprezentanţi şi care au delegat puterea, să-şi vadă reprezentanţii îngânfându-ne, cu coloane oficiale, cu doctorate furate, cu secretare decorate. reprezentaţi mai întâi. Suntem de 26 de ani prizonierii clasei politice. 

Trăim în una din cele mai sărace ţări din Europa. Cel mai mare cadou pe care populaţia România o face clasei politice, e ignoranţa politica. Iar clasei politice îi convine. Le convine un sistem de educaţie deficitar. Dacă pentrua conduce o maşină îţi trebuie un carnet de conducere, atunci pentru a trăi îţi trebuie un minim instructaj. 

Condamnarea cu care s-a ales şeful celui mai mare partid politic care a atentat la statutul votantului nu-l împiedică să conducă România, să propună legi. parlamentarii şi-au votat legi pentru salarii mai mari şi pensii speciale sau să numere câinii de la stână. 

UPDATE Andrei Oişteanu, membru GDS: Organizatorii m-au rugat să încerc să prezint curba evoluţiei societăţii civile româneşti şi modul cum a relţionat cu politicul.  Dup deembrie 1989 românii au ratat să facă din Revoluţie un mit fondator. L-au numit în toate felurile şi au trimis în derizoriu un fapt de o importanţă istorică. Este singura ţară în care s-a produs aşa ceva (n.r.-uciderea d epersoane). Am ratat acest mit fondator, dar am preluat păcatele originare.

Un păcat a fost sugrumarea oricărui fel de societatea civilă. Nu exista atunci presă liberă, nu existau sindicate libere.Mai era un loc de răsuflat, uneori, la uniunile de creaţie. E uşor să faci dintr-un acvariu o ciorbă de peşte, dar e aproape imposibil să faci din peşte un acvariu.

Studenţii când mă întrebau ce e societatea civilă le spuneam că  nu ştiam să o definesc, dar că ştiam să o recunosc când o întâlnesc. GDS a fost prima organizaţie civică. Modelul ţărilor din Europa Centrală ca anumite organizaţii civice să preia puterea politică a funcţionat. la noi nu s-a întâmplat aşa ceva pentru că societatea civilă era sugrumată înainte de 1989.

Astăzi lumea e în schimbare. De prin 2012 au început forme noi de asociere, comunicare, de agregare cum a fost şi Uniţi Salvăm. A trebuit să vină tragedia de la Colectiv ca aceste organizaţii să iasă masiv în stradă. Unele mişcări se transformă în partide, altele tind să se regrupeze. 

UPDATE Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu

Trăim una din cele mai grave perioade de criză ale societăţii româneşti. O clasă politică fără dorinţă reformatoare. Vindecarea stă în capacitatea de a ne revolta şi de a refonda principiile pe care stăm.

Instituţiile statului trebuie să-şi regăsească rolul lor firesc. Trebuie recuperarea urgentă a ideii de reformă a statului. În puţinele luni de mandat am sesizat că sunt serioase opoziţii faţă de reforma statului. Chiar din interiorul instituţiilor statului. E nevoie ca energiile reformatoare să se unească. 

Legitimitatea instituţională vine din votul parlamentului la învestitură. Legitimitatea simbolică, prin susţinerea societăţii. Oamenii de cultură, în special tineri, şi-au dat întâlnire în diferite centre de oraş pentru a manifesta dorinţa de schimbare.  Protestul a devenit o formă de cultură politică, o cultură a decenţei. 

UPDATE Trei întrebări pentru Iohannis

Mai este cazul ca România să mai spere să adere la spaţiul Schengen?

Cred că da. Ne pregătim de ani de zile. Este adevărat că noi ne-am angajat în a ne pregăti pentru a fi în Schengen. Noi suntem, de facto în Schengen prin modul cum acţionăm.

E posibilă unirea cu Republica Moldova?

Unirea poate fi discutată atunci când lucrurile sunt stabile şi merg bine, în ambele părţi ale Prutului. Să pui acum întrebarea Unirii mi se pare un demers puţin serios, dacă ne uităm în jur.

Sunteţi pentru reluarea discuţiilor pentru modernizarea Constituţiei?  

„Da, dar nu în acest an electoral. Nu cred că o îmbunătăţire a discuţiei se poate face în an electoral. Însă, după alegeri sunt hotărât să provoc partidele politice pe oportunitatea modernizării Constituţiei

Klaus Iohannis: Îmi face o deosebită să mă aflu astăzi aici. Vă felicit pentru organizarea acestei dezbateri care ăşi propune să apropie mediul politic de societatea civilă. Acest dialog, nu poate fi decât benefic. Doresc să sprijin acele iniţiative care vor să aducă actorii politici la masa dialogului. 

Anul 2016 este unul electoral. urmează perioada în care clasa politică trebuie să-şi asume responsabilitatea în faţa alegătorilor. Modul de a face politică a fost de multe ori o bătălie a orgolilor. Anul acesta trebuie să schimbăm starea de fapt care a adus prea multe conflicte. 

Personal, mi-am exprimat opinia şi cu plăcere o fac şi acum. Cred că alegerile în două tururi sunt mai potrivite. Însă trebuie să acceptăm câteva principii de soliditate. Să schimbăm o lege înainte de a fi aplicată, aici trebuie să judecăm. Un pic de răbdare, şi cu alegerile, cred că din când în când ar fi benefic. 

A alege nu înseamnă schimbarea unui nume cu alt nume. Schimbarea autentică vine din felul în care se face politică. A alege înseamnă ca alegătorii să aleagă candidaţi care au calităţi. 

Responsabilizarea funcţiei publice nu poate veni decât odată cu seriozitatea, profesionalismului individului. Aleşii trebuie să cunoască îndeaproape nevoile alegătorului. 

Mi-am început cariera în politică târziu. Nu am făcut deloc politică înainte să fiu primar. Am reprezentat o formaţiune care nici măcar nu e politică. În 14 am condus un oraş. De aici am învăţat că e nevoie de câteva lucruri simple: alesul să lucreze în sprijinul comunităţii, colaborare cu ceilalţi politicieni şi e nevoie de proiecte pentru comunitate. 

Am lucrat cu partidele politice şi am înţeles că trebuie să existe un consens sau o abordare comună în interesul comunităţii.Politică fără partide şi politicieni nu se poate. Înnoirea clasei politice nu înseamnă schimbarea politicienilor cu oameni care nu nimic cu poltiica. Schimbarea vine cu alt mod de aface politică, care înseamnă lideri, oameni care unesc, nu dezbină. 

Este clar că partidele politice trebuie să-şi asume responsabilitatea unor transformări pentru a-şi câştiga legitimitatea în spaţiul electoral. partidele politice au nevoie de un control riguros al integrităţii. Un partid nou e un partid care aplică aceste reguli. Înnoirea clasei politice se face doar printr-o schimbare profundă a partidelor. Înnoirea înseamnă meritocraţie şi integritate. Cine înţelege aceste lucruri cred că va doar de câştigat. 

Bogdan Ivănel, membru fondator al Iniţiativei România: Bună ziua! Trebuie să vă spun că e un rol (n.r. moderator) nou pentru mine. Publicul meu e de obicei o sală plină de studenţi. Salut prezenţa în sală a preşedintelui şi a reprezentanţilor statelor. Am vrut să strângem oameni diverşi. Să fie un dialog între oameni diferiţi.

Astăzi ne aflăm într-un punct de inflexiune. Avem două realităţi paralele. Avem de o parte societatea civilă care e foarte dinamică, Mă bucur să întâlnesc oameni activi. Aceasta e realitatea multora. pe de altă parte avem şi altă realitate, dureroasă. Un stat cu instituţii ineficiente, parazitat. Între cele două realităţi este o prăpastie. Trebuie să construim poduri. Provocarea din seara asta e cum vom reuşi să punem statul şi politicienii în serviciul nostru. 

„Vor participa la dezbatere, în calitate de vorbitori, domnul Klaus Iohannis – Preşedintele României, domnul Gabriel Liiceanu – scriitor, membru GDS, domnul Andrei Oişteanu –cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română), membru GDS, doamna Laura Ştefan – expertă anticorupţie, membră Expert Forum, domnul Mircea Şerdin –membru fondator al Iniţiativei România, domnul Mihai Poliţeanu – membru fondator al Iniţiativei România, şi domnul Bogdan Ivănel (moderator) – cercetător şi doctorand în drept internaţional la SciencesPo (IEP) Paris şi membru fondator al Iniţiativei România. Acestora li se vor alătura domnul Vlad Alexandrescu – Ministrul Culturii şi domnul Mihai Liseţchi - Secretar de stat Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic“, anunţă Iniţiativa România. 

Gabriel Liiceanu va vorbi despre “Impasuri ale schimbării clasei politice în România”,  Laura Ştefan, despre “Migraţie politică la nivel local în România – raport Expert Forum”, Andrei Oişteanu, despre “Societatea civilă: o privire diacronică”, iar reprezentanţii IR vor expune argumente în favoarea înnoirii clasei politice prin schimbarea legislaţiei electorale, revenirea la două tururi de scrutin, promovarea guvernării deschise şi implicării civico-politice a noii generaţii.

„Prin această dezbatere, urmărim deschiderea dialogului în cadrul societăţii civile şi între societatea civilă şi instituţiile statului, înaintea unui prim test pe care ţara îl are în faţă anul acesta – alegerile locale.
Temele generale propuse spre dezbatere sunt: strategiile de coagulare civico-politică ale noii generaţii de cetăţeni implicaţi, o agendă de schimbare a legislaţiei electorale în sensul deschiderii competiţiei politice şi guvernarea deschisă – cetăţenii ca parte a deciziei politice şi administrative“, arată Iniţiativa România. 

La eveniment vor participa şi ambasadorii Austriei, Croaţiei, Franţei, Indiei, Irlandei, Israelului, Olandei, Poloniei, Sloveniei, precum şi reprezentanţi ai ambasadelor Bulgariei, Canadei, Federaţiei Ruse, Germaniei, Greciei, Norvegiei şi SUA.